TIMIȘOARA UITATĂ Piața Libertății sau cum s-a transformat Piața de Paradă în cartierul general...
Conform planurilor păstrate peste ani, pe locul unde astăzi se află Piaţa Libertăţii exista, în epoca medievală, un spaţiu liber de formă triunghiulară, loc de întâlnire a trei drumuri de tranzit dinspre nord, nord-est şi sud, în jurul căruia s-a identificat prima aşezare civilă a Timişoarei, cu caracter rural. În timpul administraţiei habsburgice s-a numit […]
TIMIŞOARA UITATĂ Istoria primului centru spiritual, financiar şi cultural al cetății
Viaţa timişorenilor se concentra, în urmă cu câteva sute de ani, în jurul principalelor pieţe ale oraşului. Vechea cetate a Timişoarei avea trei pieţe principale, păstrate până astăzi. Actualele pieţe Sf. Gheorghe, Libertăţii şi Unirii erau, odinioară, legate de locurile de adunare a trupelor, în faţa a trei dintre porţile cetăţii. Cea mai veche dintre […]
TIMIȘOARA UITATĂ Cum au apărut primele lăcașuri de cult creștine din oraș
În actuala piaţă Sf. Gheorghe s-a aflat cea mai veche biserică a oraşului, care avea hramul Sfântului Gheorghe, acesta fiind socotit şi patronul cetăţii Timişoara. Biserica medievală catolică „Sfântul Gheorghe” este atestată documentar în ianuarie 1323 şi era, la vremea respectivă, locul preferat de întâlnire al prelaţilor şi al curtenilor aflaţi la castel, fiind cea […]
TIMIȘOARA UITATĂ Cum au ridicat „popii negri” primul spital din cetate şi când a...
Pe strada Sf. Ioan se găseşte fostul spital şi fosta biserică a mizericordienilor. Ordinul călugăresc al mizericordienilor a fost înfiinţat în secolul al XVIII-lea în scopuri caritabile, în primul rând acela al îngrijirii bolnavilor. El este menţionat la Timişoara la 1737, când celor şase fraţi veniţi în oraş dintr-o provincie germană li s-a încredinţat spitalul […]
TIMIȘOARA UITATĂ Cum s-a construit cetatea (III) Casele-gazdă ale marilor personalități. Povestea clădirii „îngropate”...
Pe strada Eugeniu de Savoya nr. 34 se află casa numită “Prinţul Eugeniu de Savoya”. Aceasta a fost construită în 1817, pe locul în care se aflase poarta Forforosa atunci când cetatea a fost cucerită de austrieci. Pe aici intrase, triumfător, prinţul Eugeniu de Savoya în cetate, în 1716, după înfrângerea turcilor. Poarta a fost […]
TIMIȘOARA UITATĂ Cum s-a construit cetatea (II). Casa cu atlanţi şi misterele copacului de...
La intersecţia străzilor Alba Iulia cu V.V. Delamarina se află aşa-numita „Casă cu atlanţi”, unde se mai pot vedea două ţevi de tun turceşti, folosite, după uzanţele vremii, ca „martor” la casele mari. . Ele au fost îngropate aici o dată cu construirea casei, în urmă cu peste un veac şi jumătate, de Persida Stoicovici, […]
TIMIȘOARA UITATĂ Cum s-a construit cetatea: clădirile care au adus glorie orașului și controverse...
Deşi Timişoara are o istorie de peste şapte secole, cele mai vechi clădiri au mai puţin de 300 de ani, căci administraţia habsburgică a refăcut cetatea din temelii. Oraşul construit de austrieci s-a păstrat, chiar dacă unele clădiri din acea vreme au dispărut, şi-au schimbat aspectul iniţial ori în vecinătatea lor au apărut altele noi […]
TIMIŞOARA UITATĂ Experienţe culinare şi reţete exotice ale gurmanzilor din cetate
Experienţele culinare ale unor locuitori ai urbei din secolele trecute, care aveau faima unor rafinaţi gurmanzi, pot părea, astăzi din cale-afară de ciudate. Se spune că, la 1779, contele Cristofor Nitzki s-a închis cu prietenul său, eruditul Gottfried von Brettschneider din Vârşeţ, în casa sa din vecinătatea podului Neptun, şi, timp de două săptămâni, au […]
TIMIȘOARA UITATĂ Cum au înflorit artele în cetatea supranumită de un geograf german „a...
Aflată sub influenţa civilizaţiei şi culturii central-europene după instaurarea stăpânirii habsburgice, cetatea Timişoarei a fost locul de baştină a mai multor cărturari şi artişti care s-au făcut remarcaţi pe plan local şi nu numai. A fost o epocă în care s-au născut personalităţi de renume, pictori care aveau să devină cunoscuţi în întreaga lume, o […]
TIMIȘOARA UITATĂ Cum a crescut politic cetatea după instaurarea administrației românești (II)
În vara anului 1914, o veste cumplită cădea ca un trăznet asupra Europei; la 15 iulie, Austro-Ungaria declara război Serbiei după asasinarea, la Sarajevo, a prinţului moştenitor Franz Ferdinand, iar intrarea în război a altor mari puteri europene în următoarele săptămâni a declanşat prima mare conflagraţie mondială a secolului. Timişoara, oraş multietnic, avea să cunoască […]



