TIMIȘOARA UITATĂ Fondatorii cetății (IV) Iosif cel Nou de la Partoș, SFÂNTUL Banatului, a...
Cel care este cunoscut astăzi sub numele de Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş după ce sfântul Sinod a hotărât la 28 februarie 1950 canonizarea mitropolitului Iosif, este o figură aproape legendară a Timişoarei şi a Banatului din vremea stăpânirii turceşti. Tuns în monahism la muntele Athos Născut în oraşul dalmaţian Raguza în jurul […]
TIMIŞOARA UITATĂ Fondatorii cetăţii (III) LEGENDA lui Pavel Chinezu, cel care nu a fost...
O figură de-a dreptul fascinantă a cetăţii Timişoarei de la sfârşitul secolului al XV-lea, dar şi a Regatului maghiar condus de Matia Corvin (1458-1490) este Pavel Chinezu, unul din cei mai vestiţi comandanţi de oşti din sud-estul Europei. Timp de 16 ani (1478-1494) a fost şi comite de Timiş, conducând numeroase campanii antiotomane în care […]
TIMIŞOARA UITATĂ Fondatorii cetăţii (II) Ioan de Hunedoara, ucenicul lui Scolari, care pleca de...
Cel mai de seamă urmaş al lui Filippo Scolari în cetatea Timişoarei a fost Ioan de Hunedoara, fiul cneazului român Voicu, care, în calitate de oştean al Curţii, fusese înnobilat de regele Sigismund de Luxemburg prin diploma regală din 1409, pentru strălucite merite militare. Voicu, împreună cu familia sa, a primit un rang nobiliar mijlociu […]
TIMIŞOARA UITATĂ Fondatorii cetăţii (I) Filippo Scolari a transformat castelul dărăpănat al Timişoarei într-o...
După ce regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, şi-a stabilit reşedinţa regală la Timişoara pentru opt ani de zile făcând oraşul cunoscut în Europa centrală şi occidentală, faima acestuia a sporit şi mai mult în primele decenii ale secolului al XV-lea, când florentinul Filippo Scolari, vestit condotier cunoscut şi sub numele de Pippo Spano, a […]
TIMIȘOARA UITATĂ Cum se degradează și care sunt cele mai mari pericole pentru clădirile...
Cu toate că Timişoara are un patrimoniu arhitectural impresionant, iar oficialităţile nu ratează aproape nici o ocazie de a face referire la el, considerându-l un titlu de glorie al oraşului, zonele vechi ale acestuia, care îi conferă adevărata identitate, sunt, în cea mai mare parte, în paragină. Politica deliberată de încurajare a degradării clădirilor vechi […]
TIMIȘOARA UITATĂ Statuile emblematice ale orașului (VII) Ce semnificaţie au busturile interbelice din oraş...
În anii interbelici, după alipirea Banatului la Regatul României, în Timişoara au fost amplasate mai multe statui în semn de omagiu adus unor personalităţi româneşti. Eremia Grigorescu În piaţa Mărăşti, lângă Clinicile Noi, se află bustul generalului Eremia Grigorescu, cel care în luptele din 1917, a rostit celebrele cuvinte „Pe aici nu se trece” şi […]
TIMIȘOARA UITATĂ Statui emblematice ale orașului (VI). Povestea „lupoaicei” dăruite de statul italian FOTO
Timişoara este unul din cele patru oraşe româneşti care are o statuie mai aparte. Este vorba de o copie a faimoasei Lupa Capitolina, simbol la legendei întemeierii Romei, care a fost dăruită oraşului chiar de „cetatea eternă”, în urmă cu 89 de ani. Legenda întemeierii Romei Titus Livius, celebrul istoric din vremea împăratului Augustus, vorbeşte […]
TIMIȘOARA UITATĂ Statuile emblematice ale orașului (V). Monumente ridicate în timpul monarhiei dualiste în...
Terenul mlăştinos şi insalubru pe care se află astăzi Parcul Central a fost desecat din ordinul generalului Anton Scudier, comandant militar al Timişoarei la vremea respectivă, şi s-a amenajat parcul care i-a purtat numele. În anul 1881, în mijlocul parcului s-a ridicat o statuie din fontă aurită a generalului, cu o inscripţie în limba germană: […]
TIMIȘOARA UITATĂ Statuile emblematice ale orașului (IV). Cum au apărut „crucea drumarilor” și statuia...
Locul în care s-au aflat biserici ortodoxe dărâmate de-a lungul timpului şi mutate în alt loc sau altele legate de evenimente însemnate din viaţa locuitorilor oraşului, au fost însemnate cu cruci sau alte monumente cu caracter religios. Crucea din Fabric Lângă podul „Mihai Viteazul” din Fabric, pe locul în care se aflase vechea biserică ortodoxă […]
TIMIŞOARA UITATĂ Statuile emblematice ale oraşului (III) Istoria controversatei Coloane a Fidelităţii
O statuie ridicată cu mai bine de un veac şi jumătate în urmă a stârnit, de-a lungul timpului, numeroase nemulţumiri şi proteste, atât din partea ungurilor cât şi a românilor, din motive diferite. Coloana Fidelităţii a stat în Piaţa Libertăţii 83 de ani, după care a fost exilată în cimitir. Încercarea recentă a municipalităţii de […]



