Timișoara uitată

Bănăţenii l-au socotit „cel mai vrednic fiu al acestor meleaguri” şi „personalitate de prim rang a culturii şi istoriei românilor bănăţeni”. Cei mai mulţi i-au recunoscut „priceperea politică”, „elocvenţa discursului” şi „condeiul remarcabil”, în timp ce Nicolae Iorga susţinea că „n-a avut niciodată idei originale, nici ţinte proprii…”, era „fără energie de luptător şi cu […]

  Personalitate complexă și remarcabil om de cultură, Meletie Dreghici (1814-1891), cărturar bănățean care, prin întreaga sa activitate, și-a pus amprenta asupra celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea din Banat, s-a născut în 1814 la Comloșu Mare, în familia preotului Dreghici, în care domnea o atmosferă culturală care i-a marcat întreaga viață. După […]

Viața politică a secolului al XIX-lea a fost dominată de ideea de reformă a țărilor române, revoltele și conjurațiile din prima jumătate a secolului culminând cu revoluția pașoptistă, declanșată sub influența celor din Europa de vest. Conducătorii revoluției au fost, în cea mai mare parte, oameni de cultură, cărturari, cu o educație apuseană, care urmăreau […]

Poetul Iulian Grozescu (1839-1872), contemporan cu Mihai Eminescu, a venit pe lume în comuna Comloșu Mare în 20 iunie 1839 iar așezarea natală a fost întotdeauna unul din locurile sale preferate, în care și-a petrecut o mare parte a vieții. Era fiul preotului Ioan Grozescu, numit în comună “popa Nică”, dar un strămoș al său, Oprea […]

Născut în Timișoara, în cartierul Fabric, în anul 1808, Petru Lupul era fiul lui Nicolae Lupul, starostele breslei cojocarilor, cea mai înstărită din Fabric. Numele lui a fost „sârbizat” la școală, transformându-se în Lupulov, potrivit canoanelor impuse de biserica sârbă, care tutela și ortodocșii români din monarhia habsburgică, dar ulterior unele scrieri ale sale au […]

Cunoscutul pedagog şi scriitor Constantin Diaconovici-Loga (1770-1850) aparţine generaţiei cărturarilor bănăţeni care şi-au dedicat rodnica activitate în primul rând pentru emanciparea culturală a românilor din această provincie. Români din Tismana cu nume slavizat Informații despre originea familiei sale există din1737, când diaconul Vasile Loga din Tismana s-a aşezat cu încă 50 de familii de români la […]

Figură reprezentativă a intelectualităţii române bănăţene din veacul al XVIII-lea, unul dintre cei mai culţi oameni de dincoace de munţi din acea vreme, Dimitrie Ţichindeal s-a născut la Becicherecu Mic, în 1775, în familia preotului Zaharia. Cu doi ani înainte, satul se strămutase pe actualul amplasament, dar casa părintească nu s-a mai păstrat, şi nici […]

Născut în 28 aprilie 1764 în comuna cărăşeană Vărădia, Paul Iorgovici Brâncoveanu a fost o personalitate a cărui viaţă a fost marcată de continua sa strădanie pentru propăşirea culturii naţionale într-o epocă în care românii bănăţeni erau supuşi unui proces de maghiarizare, aflându-se în acelaşi timp sub ierarhia bisericească sârbă, care manifesta aceleaşi tendinţe de […]

Născut la 1750 în satul timişean Jadani (în prezent Corneşti), Mihai Roşu-Martinovici este considerat, prin activitatea sa de dascăl, teolog şi scriitor, un deschizător de drumuri, un „apostol naţional”, ca urmare a strădaniei depuse pentru emanciparea românilor bănăţeni. El a arătat că se pot scrie cărţi nu numai în limba sârbă ci şi în română, […]

În urma păcii de la Passarowitz, semnată în 1718, Banatul devenea o provincie a Casei de Habsburg, primind statutul de domeniu al Coroanei, iar administraţia provinciei era direct subordonată curţii vieneze, prin Camera Aulică şi Consiliul Aulic de Război. „Părintele” Banatului modern Noua posesiune habsburgică a fost pusă sub comanda contelui Claude Florimund Mercy d’Argenteau, […]