Meritocraţie este cuvântul pe care prof.univ.dr.ing. Nicolae Robu, primarul Timişoarei, l-a introdus în discursul politic. Şi nu oricum, ci 
un scop extrem de clar – de a face diferenţa între preacurvăsărita clasă politică şi purul Robu, proaspăt intrat în cestiune. A fost nevoie doar de câteva luni ca să se dovedească exact contrariul. Dincolo de intenţiile bune, pe care le clamează cu o insistenţă obsedantă, prof.univ.dr.ing. Nicolae Robu se comportă ca orice om politic pentru care carnetul de partid şi loialitatea bat competenţa şi profesionalismul. Iar nominalizările pentru consiliie de administraţie ale societăţile municipalităţii au fost cea mai bună dovadă.
Numirea unei proaspete absolvente de facultate, fără nici un fel de altă experienţă decât notatul în agenda şefului, ca factor de decizie într-un consiliu de administraţie al unei societăţi importante pentru comunitate este sfidătoare, aducând aminte fix de metodele pedeliste de promovare cu orice chip a camarilei de partid. Metode care au fost înfierate de primar, ajuns în fotoliu şi datorită valului de ură provocat de un astfel de mod de acţiune . Domnişoara cu zâmbet de Barbie nu are nici o vină. Este tânără şi nu face altceva decât să-şi maximizeze oportunităţile. Chiar dacă asta înseamnă să fie o simplă păpuşă, care se mişcă după cum o trag firele aflate-n mâna prof.univ.dr.ing. Nicolae Robu.
Convins că şi-a îndeplinit 500% promisiunile pe primele şase luni de mandat, mai are puţin până va ieşi, în centru, La peşti, şi va decreta „Timişoara sunt eu”. Trăgând în stilu-i caracteristic de firele păpuşilor de cârpă, cu care se înconjoară pentru a-şi proteja ego-ul sensibil, prof.univ.dr.ing. Nicolae Robu riscă să devină prizonierul firelor deşirate. Şi cam atât. Pentru că oricât ar clama meritocraţia păpuşilor de cârpă acestea au un mare defect. N-au tărie de caracter.
