Şefii consiliilor de cartier din Timişoara au venit, astăzi, la primărie pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de ce primesc gratis.
Deşi a încercat să îi upgradeze de la lopată la freză, edilul şef s-a ales cu o mulţime de plângeri. Unde să o ţinem, cine plăteşte combustibilul şi întreţinerea, cum ne ajunge o freză la atâţia oameni – au fost doar câteva din întrebările la care Nicolae Robu s-a văzut
nevoit să răspundă cu zâmbetul pe buze, explicându-le oamenilor că are încredere în ei şi în capacităţile lor de a se organiza. Şi, pentru că nimic nu funcţionează mai bine în cazul nemulţumiţilor, atunci când nu poţi să rezolvi problema, decât distragerea atenţiei,
primarul s-a apucat să le spună că are de gând să facă un muzeu al şţiinţei, unde pe lângă exponate să existe şi o parte de demonstraţii practice. Atât le-a trebuit oamenilor care au uitat de freze şi s-au apucat de făcut propuneri şi sugestii. După ce le-a captat bunăvoinţa,
edilul şef i-a poftit să se uite cum se folosesc frezele, nu înainte de a le promite că în 2013, „vă rog să reţineţi, va fi o prioritate să reparăm tot ce înseamnă trotuar în oraş, pentru că sunt o mulţime de zone care nu au văzut niciodată asfaltul”.
Odată ridicaţi de pe scaune, deşi în aceeaşi sală, oamenii s-au mutat de la şedinţă la circ. Aproape călcându-se în picioare oamenii au admirat live cum edilul şef a încercat de circa cinci ori să pornească freza, care la fel ca ceasul din centru şi iluminatul stradal i-a dat edilului şef palpitaţii. Ca în basme, freza a pornit, pentru ca la nici două minute să bubuie. Cu un rânjet satisfăcut Robu a mai acţionat motorul de câteva ori, după care a explicat că „nu am stricat-o”. După ce a „deszăpezit” parchetul din sala de consiliu a primăriei, Robu a plecat, lâsând în urma lui curioşii care mai că nu se călcau în picioare să vadă cum funcţionează frezele de care au venit să se
plângă.
