De 1 Iunie, Organizația Salvați Copiii România a publicat o radiografie îngrijorătoare privind starea minorilor din țara noastră. Datele arată că rata mortalității infantile a înregistrat o creștere alarmantă, trei din zece copii trăiesc în sărăcie, iar refuzul sau lipsa accesului la vaccinare expune comunități întregi la riscuri majore de îmbolnăvire. Totodată, scăderea natalității a atins un prag istoric.
La începutul anului 2025, în România aveau reședința 3.610.644 de copii, reprezentând 19% din totalul populației rezidente. În cursul aceluiași an, s-au înregistrat 145.725 de născuți-vii, cu 11.545 mai puțini față de 2024, acesta fiind cel mai mic număr de nașteri documentat din 1930 până în prezent. În paralel, sistemul de protecție specială găzduia la finalul anului trecut 33.420 de copii, dintre care 8.908 în instituții de tip rezidențial.
Sărăcie severă și bariere dramatice în calea educației
Peste 3 din 10 copii români (32,4%) continuă să trăiască în risc de sărăcie sau excluziune socială, numărul total al celor afectați ridicându-se la 1,163 milioane. Situația este mult mai gravă în rândul minorilor decât în cel al adulților, diferența fiind de șase puncte procentuale. De asemenea, se constată o agravare a sărăciei nutriționale: ponderea familiilor care nu își permit o masă cu proteine o dată la două zile a crescut de la 14,6% la 17,2% în cazul familiilor cu copii, și a explodat de la 19,5% la 25,9% în cazul structurilor monoparentale.
Această realitate economică afectează direct dreptul la educație. Un studiu realizat de organizație arată că 58% dintre familiile incluse în programele sale nu pot acoperi cheltuielile școlare fără sprijin extern. Procentul urcă la 87% în comunitățile aflate în sărăcie subiectivă. De asemenea, 46,8% dintre copiii defavorizați sunt privați de participarea la excursii sau evenimente școlare, spre deosebire de media Uniunii Europene care este de doar 13,9%.
La începutul anului trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani se aflau complet în afara sistemului de învățământ. Datele Eurostat indică o degradare continuă: rata abandonului în învățământul gimnazial a crescut progresiv de la 12,3% în 2021 la 17,09% în 2024, iar în învățământul liceal a urcat de la 23,02% la 27,23% în același interval. România deține și cea mai scăzută rată UE de cuprindere în educația timpurie a copiilor între 3 ani și vârsta obligatorie de școlarizare (76,5% față de media UE de 95%).
Maternitatea timpurie și colapsul ratelor de vaccinare
Deși nașterile din România reprezintă doar 4% din totalul Uniunii Europene, țara noastră contribuie cu 26,19% la totalul nașterilor din mame minore și cu un procent uriaș, de 41,39%, în cazul fetelor care nasc sub vârsta de 15 ani. Anul trecut, 5.815 copii au fost născuți de mame minore, în 496 de cazuri vârsta mamei fiind sub 15 ani. Aproape 20% (18,4%) dintre aceste fete se află deja la a doua sau a treia naștere. Vârsta fragedă a mamelor dublează riscul ca nou-născuții să aibă o greutate mică, o cauză directă fiind lipsa controalelor prenatale (43,3% în cazul gravidelor sub 15 ani, față de media națională de 28,35%).
În zona de sănătate, rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 la mia de copii născuți vii, atingând cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. Totodată, sistemul medical se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Acceptarea primei doze de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) a scăzut la un minim istoric de 47,4%. Situația regională arată că un singur județ depășește pragul de 70% acoperire vaccinală (Bihor, cu 73,8%), în timp ce în 24 de județe rata se situează sub 50%, valoarea minimă fiind înregistrată în Argeș (23,7%).
Sănătatea mintală degradată și pericolele din mediul virtual și școli
Tulburările psiho-emoționale s-au accentuat, anxietatea fiind cea mai răspândită afecțiune în rândul copiilor asistați terapeutic. Anchetele indică faptul că doar 3 din 5 copii se simt frecvent fericiți, un sfert (25%) se simt des triști, iar mai bine de jumătate (56%) suferă constant de oboseală. Elevii solicită de urgență introducerea educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie și acces gratuit la consiliere psihologică.
Siguranța copiilor este grav amenințată atât în mediul online, cât și în cel școlar:
- Pericole virtuale: Aproape 80% dintre minori navighează pe internet fără restricții, iar peste o treime dintre cei de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale. Jumătate dintre adolescenți au fost abordați online de persoane străine, o treime reclamând hărțuiri. Cyberbullying-ul a fost vizat sau asistat de 60% dintre copii, însă doar 5% au curajul de a cere ajutorul unui adult.
- Bullying în școli: Un procent de 90% dintre cadrele didactice și consilieri afirmă că elevii lor sunt victime ale bullying-ului. Fenomenul este raportat ca având o frecvență maximă în școlile din București (28,1%), comparativ cu unitățile din mediul rural (13,4%).
