În total, 195 de milioane de lei din banii timișorenilor au trecut prin Centrul de Proiecte în aproape 6 ani de mandat Dominic Fritz . Urmărind beneficiarii, dai de aceleași nume. Urmărind numele, dai de rețea. Urmărind rețeaua, dai de administrație.
Centrul de Proiecte Timișoara este conducta principală prin care administrația Fritz a pompat bani publici în ecosistemul cultural al orașului. Vorbim despre o adevărată conductă (cu robinet), nu despre o instituție obscură.
Cifrele sunt preluate din bugetele oficiale adoptate de Consiliul Local. În 2021, primul an complet al administrației Fritz, bugetul a fost 12,37 milioane de lei. În 2022 a sărit la 35,83 milioane. În 2023, anul Capitalei Europene a Culturii, a explodat la aproape 70 de milioane (din care 26,97 milioane proveneau dintr-o subvenție specială pentru Timișoara 2023). În 2024: 39,41 milioane. În 2025: 37,54 milioane. Total alocat instituției pe cinci ani: 195 de milioane de lei.
Nucleul dur al beneficiarilor: 25 de organizații, zeci de milioane
Din cele 195 de milioane, un nucleu restrâns a absorbit masa critică. Datele centralizate din toate documentele publice, arată tabloul complet al beneficiarilor recurenți, cu sume verificate proiect cu proiect.
TOP 3 beneficiari:
Fundația Art Encounters: 7.605.502 lei
Fundația fondată în 2015 de Ovidiu Șandor, colecționar de artă și omul din spatele City Business Centre și ISHO, este cel mai finanțat operator cultural privat din Timișoara prin bani publici. Unsprezece contracte în cinci ani: bienale, programe de mediere, expoziții, proiecte de mentorat, evenimente internaționale.
Dar Șandor nu este un simplu amărăștean al culturii de subvenție, ci un antreprenor cu putere economică, urbană și simbolică, consul onorific al Belgiei la Timișoara.. Pe site-ul oficial Art Encounters se afirmă explicit că „în conjuncție cu programele permanente ale Fundației, colecția privată a lui Ovidiu Șandor funcționează ca resursă deschisă pentru expoziții, colaborare instituțională și cercetare.”
Bani publici → expoziții → vizibilitate curatorială → valoare reputațională/materială pentru o colecție privată.
Circuitul nu are nevoie de fraudă ca să producă îngrijorare publică.
Ordinul Arhitecților din România – Timiș / BETA: 7.004.170 lei
Ordinul Arhitecților din România – Filiala Timiș și platforma sa, Bienala Timișoreană de Arhitectură (BETA), reprezintă al doilea beneficiar major.
Dar BETA nu este o simplă bienală. Într-un oraș în care urbanismul este tema politică cea mai explozivă, o bienală de arhitectură (care selectează proiecte, premiază direcții, pune oameni pe scenă și construiește autoritate profesională) decide ce este legitim, ce este modern, ce este „european”.
Iar administrația Fritz a preluat consistent limbajul produs în acest ecosistem.
Asociația Prin Banat: 5.171.739 lei
ONG-ul fondat în 2016 de Alexandra Palconi-Sitov, dedicat patrimoniului, memoriei urbane și turismului cultural bănățean, este al treilea mare beneficiar. Finanțări recurente pe programe distincte: Heritage of Timișoara, Cămine în mișcare / Moving Fireplaces, Common Heritage, Patrimoniu reîntregit.
Problema este că patrimoniul documentat pe bani publici nu devine open data real. Informațiile ar trebui să fie ale publicului, nu ținute sub controlul asociației. Timișorenii plătesc cercetarea, fotografiile, arhivele și poveștile, dar nu primesc acces complet la ele într-o formă ușor de folosit.
Alexandra Palconi-Sitov apare nu doar în postura de beneficiar al unor proiecte finanțate public, ci și ca invitată la Școala de proiecte culturale organizată de Centrul de Proiecte. Adică beneficiarul finanțat de sistem este adus de același sistem în fața altor potențiali beneficiari, ca antrenor.
Întrebarea este: cum poți fi, în același timp, beneficiar al finanțărilor și antrenor al celor care vor să intre în același sistem? Așa se reproduce cercul: banii publici ridică un beneficiar, beneficiarul devine reper, reperul devine antrenor, iar sistemul se predă pe sine prin oamenii pe care i-a crescut deja.
Citește AICI: TOP 25 beneficiari de finanțări din partea Centrului de Proiecte.
„Traversările” care leagă banii de putere
Alexandra Trofin a coordonat BETA timp de cinci ani (platforma de arhitectură finanțată cu 7 milioane de lei din bani publici). Cine e Alexandra Trofin? Vicepreședinte Ordinul Arhitecților din România – Timiș. Cadru universitar la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara.
În ianuarie 2025, devine consilieră personală a primarului Dominic Fritz, cu atribuții în valorificarea patrimoniului și îmbunătățirea spațiului public, adică exact temele construite și validate în ecosistemul OAR/BETA pe bani publici.
Ușa rotativă funcționează simplu: banii publici finanțează platforma, platforma construiește prestigiu, prestigiul devine util administrației, omul validat în acel ecosistem intră lângă primar.
Răzvan Negrișanu – vicepreședinte OAR Timiș, coordonator al grupului pe legislație, regulamente și concursuri.
Firma sa, SC RD Sign SRL, a realizat documentația tehnică pentru un PUZ (proiectul imobiliar Park Plaza) în timp ce el, ca persoană fizică, îl împrumutase pe primarul Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală din 2020. Agenția Națională de Integritate a constatat conflict de interese administrativ. Curtea de Apel Timișoara a menținut verdictul.
Dosarul se află acum la ICCJ, cu pronunțare amânată pentru 18 iunie 2026. Negrișanu contestă interpretarea ANI și susține că documentația era procesată anterior mandatului lui Fritz. Procesul este în curs, dar conexiunea dintre un împrumut electoral, un PUZ și vicepreședintele celei mai finanțate platforme de arhitectură din Timișoara rămâne o întrebare publică deschisă.
Loredana Gaiță – arhitectă, cadru universitar FAUT/UPT, coordonatoare Bright Cityscapes (1,54 milioane lei, prin Fundația Politehnica în programul Timișoara 2023), director artistic UPT Campus Creativ (1,27 milioane lei prin Liga AC UPT), fostă membră în Consiliul Teritorial OAR Timiș (2018–2022), fondatoare a Asociației În comunitate, coordonatoare The Healing Grid / Timișoara verde-albastră – inițiativă premiată de BETA, preluată în programul electoral al lui Dominic Fritz în 2020 și prezentă acum în HCL 81/2025 ca proiect municipal cu valori estimate: 1.000.000 lei pentru Etapa II și 500.000 lei pentru Masterplan.
Loredana Gaiță este soția viceprimarului Ruben Lațcău. Declarația de avere a viceprimarului indică venituri ale soției de la UPT, Liga AC UPT și Fundația Politehnica – exact instituțiile din care au provenit proiectele culturale finanțate sau cofinanțate public prin Centrul de Proiecte.
Aceasta este o suprapunere de roluri și interese care necesită clarificare publică (mai ales când idei politice centrale ale administrației provin din proiectele culturale din zona soției viceprimarului, finanțate public).
Mecanismul în patru pași
Pasul 1: Centrul de Proiecte finanțează recurent aceleași organizații. Fiecare ciclu produce continuitate, echipă, portofoliu, relații și reputație. Un beneficiar finanțat o dată livrează un proiect. Unul finanțat recurent devine actor de sistem: candidează la următoarea finanțare cu avantajul construit tot din bani publici.
Pasul 2: Se crează noduri între asociații și proiecte, iar nodurile se validează reciproc. BETA premiază proiecte și direcții. OAR avizează standarde. Art Encounters produce bienale internaționale. Prin Banat arhivează patrimoniul. FABER găzduiește și legitimează. UVT și Politehnica dau luciul academic. Simultan și La Figurat construiesc scena alternativă urbană. Fiecare produce capital simbolic pentru celelalte.
Pasul 3: Oamenii traversează. Aceleași persoane apar în ONG-uri, universități, platforme profesionale, proiecte finanțate și, în câteva cazuri documentate, în administrație. Expertiza construită cu bani publici devine funcție plătită de același buget public.
Pasul 4: administrația primește validare. Fritz poate spune că urmează direcții validate profesional. Dar platforma care validează a fost susținută cu zeci de milioane din banii aceleiași administrații care beneficiază de validare.
Aceasta este captura soft. Se vede ca un ecosistem cultural viu, dar problema este că publicul nu poate vedea circuitul banilor, procesul de evaluare sau lista celor plătiți.
Urmează episoadele:
- OAR / BETA și triunghiul Gaiță-Negrișanu-Trofin. Cum se fabrică autoritatea urbană
- Art Encounters și Ovidiu Șandor. Colecția privată și banii publici
