Într-o lume în care tehnologia reconfigurează fundamental actul educațional, rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, atrage atenția asupra necesității stringente de adaptare a cadrelor didactice la noile realități digitale. Potrivit acestuia, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și transformările digitale nu mai sunt simple opțiuni, ci au devenit competențe esențiale pentru profesia de educator.
Tehnologia ca instrument de stimulare a gândirii critice
Rectorul UVT invocă un raport recent al OECD, publicat în aprilie 2026, intitulat „Results from the Teacher Knowledge Survey”, care demonstrează că succesul în sala de clasă depinde de capacitatea cadrelor didactice de a integra armonios tehnologia cu pedagogia solidă. Marilen Pirtea subliniază că rolul profesorului modern s-a transformat radical: nu mai este doar un transmițător de informație, ci un facilitator care utilizează instrumentele digitale pentru a stimula învățarea activă și colaborarea.
„Inteligența artificială generează atât oportunități, cât și provocări pentru sistemele educaționale. Instrumentele bazate pe AI pot personaliza învățarea, pot automatiza sarcini repetitive și pot oferi feedback rapid studenților dar, în același timp, profesorii trebuie să învețe să gestioneze riscurile asociate utilizării acestor tehnologii, inclusiv problemele etice”, afirmă Marilen Pirtea.
Rolul strategic al universităților în formarea continuă
În viziunea rectorului UVT, universitățile poartă responsabilitatea de a susține profesorii pe tot parcursul carierei lor, nu doar în etapa formării inițiale. Acesta avertizează că simpla dotare a sălilor de clasă cu echipamente moderne nu este suficientă dacă nu este însoțită de o schimbare a culturii academice.
Pirtea consideră că universitățile trebuie să creeze programe care să îmbine tehnicile pedagogice clasice cu utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. „Diferența este făcută de modul în care profesorii utilizează tehnologia pentru a stimula participarea, reflecția și implicarea activă a studenților”, remarcă acesta. Totodată, mentoratul și colaborarea profesională sunt văzute ca factori esențiali pentru reziliența cadrelor didactice în fața schimbărilor rapide de pe piața muncii.
Viitorul educației: Între inovație și valorile umane fundamentale
Privind spre viitor, marea provocare pentru instituțiile de învățământ superior rămâne pregătirea unor profesori capabili să utilizeze tehnologia într-un mod critic și etic. Marilen Pirtea concluzionează că tehnologia trebuie să rămână un instrument de dezvoltare umană, iar succesul nu va aparține celor care o folosesc cel mai mult, ci celor care știu să o integreze cu discernământ.
„Viitorul educației nu va aparține celor care folosesc cel mai mult tehnologia, ci celor care știu să combine competența pedagogică, gândirea critică și inovația cu valorile fundamentale ale educației. În acest proces, universitățile au responsabilitatea de a deveni nu doar spații de transmitere a cunoașterii, ci comunități active de învățare”, conchide rectorul Universității de Vest din Timișoara.
