Administrația județeană vizează o schimbare radicală a paradigmei de transport în Banat, propunând o viziune în care nicio localitate să nu mai fie traversată de traficul greu sau de tranzit. Ideea, expusă de președintele Alfred Simonis în ultima ședință a Consiliului Județean Timiș (CJT), sună ideal pentru cetățeni, însă se lovește frontal de „ritmul de melc” al investițiilor publice din România.
O viziune europeană: Pod peste Mureș și centuri peste tot
Alfred Simonis a lansat ideea unei strategii naționale prin care drumurile județene și naționale să ocolească toate așezările rurale, transformând străzile interioare în zone exclusiv pentru localnici. Un punct central al acestei strategii este un proiect ambițios în parteneriat cu județul vecin din Ungaria: un nou punct de frontieră pentru trafic greu, care să includă un pod mixt (rutier și feroviar) peste Mureș.
„Să avem practic un punct de trecere pentru traficul greu, în județul Timiș nu există, singura variantă este Nădlac. Gândiți-vă că de la Sânnicolau sau de la Cenad faci 15 kilometri până la Szeged și urci pe autostradă, alternativa fiind să vii până la Orțișoara vreo 40 de kilometri, apoi încă vreo 40 până la Nădlac”, a explicat Simonis avantajele economice.
Totuși, președintele CJT recunoaște că o astfel de deschidere ar „sugruma” satele din zonă dacă nu se construiesc variante de ocolire: „Traficul pe drumul european de la Timișoara prin Becicherecul Mic, trecând prin Biled, Lovrin, Șandra, Sânnicolau, Cenad, se va intensifica. Ar trebui să ne gândim, ca țară, la variante de ocolire pentru toate aceste localități, altfel camioanele vor provoca probleme”. Pe lista localităților care au nevoie urgentă de centuri au mai fost menționate Săcălaz, Covaci sau Șag.
Realitatea din teren: 1 km pe an între Sânmihaiu Român și Șag
Contrastul dintre planurile zeci de kilometri de variante ocolitoare și capacitatea reală de progres a fost vizibil chiar joi, la inaugurarea drumului județean Sânmihaiu Român – Șag. Deși are o lungime de doar 6 kilometri, proiectul a avut nevoie de 6 ani pentru a fi finalizat.
Început sub fosta administrație, șantierul a stagnat ani de zile, fiind preluat de actuala conducere a CJT la un stadiu de sub 10%. Deși lucrările au accelerat în ultimul an și jumătate, „performanța” de a construi, în medie, un kilometru de drum pe an, de la începutul proiectului, rămâne un indicator dur al dificultăților din infrastructura românească.
„Vreau să transmit celor care îmi reproșează mie că a durat șase ani de zile să facem 6 km, că era undeva la 5% când am venit, deci doar într-un un an și un pic s-a finalizat acest drum important. Nu pot răspunde eu pentru ce s-a făcut în primii patru ani că nu eram în zonă”, s-a apărat Alfred Simonis.
Completarea „centurii mici”, următoarea provocare
Drumul proaspăt inaugurat face parte din așa-numita „centură mică” a Timișoarei, o variantă neoficială de ocolire care leagă localități precum Săcălaz sau Dudeștii Noi. Pentru ca acest inel să fie complet, CJT are nevoie de un acord cu Ministerul Apărării Naționale (MAPN) pentru a construi o porțiune suplimentară pe lângă pădurea de la Giroc.
Rămâne de văzut dacă viziunea de a scoate traficul greu din satele Timișului va prinde contur în acest deceniu sau dacă proiectele de variante ocolitoare pentru Biled, Lovrin sau Șandra vor urma același calendar maraton de „un kilometru pe an”.
