
Sub imaginea idealizată a șantierelor proaspăt deschise și a drumurilor modernizate, prezentată constant pe rețelele de socializare, realitatea gestionării infrastructurii rutiere din județul Timiș ascunde o luptă dură cu cifrele și cu vegetația scăpată sub control. O recentă interpelare în plenul Consiliului Județean Timiș a scos la iveală dificultățile administrative din spatele celor aproape 1.400 de kilometri de drumuri județene – cea mai mare rețea de acest tip din țară.
Problema a fost ridicată de consilierul Ciprian Bogdan, care a atras atenția asupra stării critice a sectorului Utvin – Sânmihaiu Român (DJ 591). Potrivit acestuia, vegetația de pe marginea drumului nu mai este de mult timp un simplu lăstăriș, ci s-a transformat în „copaci în toată regula”, creând un mediu propice pentru animale sălbatice de talie mare care provoacă accidente rutiere. Bogdan a subliniat că situația necesită o „defrișare în toată regula”, nu doar o simplă cosire.
Dilema financiară
Replica președintelui CJT, Alfred Simonis, a pus în lumină o barieră bugetară majoră. Întreținerea esteticii rutiere și curățarea vegetației au ajuns să coste aproape la fel de mult ca reparațiile propriu-zise ale carosabilului. Investițiile anuale în reparații se ridică la sume cuprinse între 20 și 30 de milioane de lei, în timp ce costurile doar pentru tăierea vegetației ajung la aproximativ 20 de milioane de lei, conform șefului CJT.
Simonis a explicat că tarifele sunt ridicate, mai ales pentru drumurile aflate la distanțe mari (150-170 km de centru), iar instituția nu dispune de suficiente utilaje. Soluția propusă este o colaborare mai strânsă cu primăriile locale: „Dacă toată lumea aruncă pe spatele nostru toate aceste operațiuni, nu vom mai avea bani pentru reparat drumuri. (…) Nu vom mai avea vegetație mare, dar drumurile vor fi varză”.
Președintele CJT a subliniat pragmatismul necesar în gestionarea fondurilor: „Va trebui să găsim o formulă să gospodărim această treabă și cu primarii, pentru că altfel cheltuim foarte mulți bani. Tarifele sunt ridicate, unele drumuri sunt la 150 – 170 de kilometri, costurile sunt mari, să găsim o formulă în care să facem lucrurile la un nivel ridicat, pentru că perfect nu cred că se poate”.
Deși consilierul Alin Bitea a punctat că vegetația de la marginea drumurilor poate avea și utilitate, cum ar fi protecția împotriva viscolului pe timp de iarnă, consensul general a fost că siguranța traficului primează. Simonis a concluzionat că, după 6 mai, se vor identifica traseele critice care necesită curățare urgentă, admițând că încă există porțiuni în județ unde infrastructura este precară:
„Noi suntem încă cu drumuri județene neasfaltate în Timiș. Înțeleg recomandarea, iar după votul bugetului din 6 mai vom discuta trasele care trebuie curățate cu prioritate”.
Investiții majore și priorități pentru 2026
Administrația județeană mizează pe votul din 6 mai pentru aprobarea bugetului pe anul 2026, moment care va permite alocarea sumelor către Service Cons Prest SRL pentru intervențiile necesare. Planul de investiții pentru acest an este unul ambițios, vizând modernizarea unor artere vitale.
Printre cele mai importante proiecte se numără modernizarea DJ 691, pe sectorul dintre nodul de descărcare A1 și limita cu județul Arad, proiect ce beneficiază de o alocare impresionantă de 115,46 milioane de lei. De asemenea, o prioritate rămâne și modernizarea DJ 684 pe traseul Coșava – Tomești – Luncanii de Jos, cu un buget aprobat de peste 22,6 milioane de lei. Tot în acest an, se va pune accent pe lărgirea la patru benzi a DJ 692, între DN 69 și Sânandrei, investiție estimată la 27,1 milioane de lei, în timp ce pentru asfaltarea DJ 682J (Zorani – Groși – Bulza) sunt alocați aproape 4 milioane de lei.
Strategia de supraviețuire: Fondurile guvernamentale
Pentru a amortiza costurile mari care țin de drumurile județene, în ședința de ieri consilierii CJT au votat asumarea unor cofinanțări de 20% pentru două proiecte de modernizare aproape finalizate, pas birocratic necesar pentru a cere decontarea a 80% din investiție prin programul „Anghel Saligny”. Această soluție de atenuare a costurilor pentru bugetul județean va fi probabil aplicată și pentru alte șantiere.






