Nicolae Robu a vorbit din nou despre scrisoarea trimisă timişorenilor şi care a fost interpretată, nu de puţină lume, ca având mai degrabă rol de pliant electoral. Primarul a ţinut să citească întregul conţinut al acesteia în conferinţa online pentru a lămuri problema. Nervii edilului au reieşit la iveală mai târziu, când o jurnalistă a întrebat cât a costat tipărirea şi distribuirea acesteia.
Robu a spus că nu dă replică celor care îl calomniază, dar că cei care îl urmăresc i-au semnalat reacţii din presă. „Eu nu dau replică, aţi putut vedea, că nu cer drept la replică. Cei care mă calomniază, mă împroşacă cu noroi nu merită… Dar că am mai primit eu pe Facebook, de la diverşi urmăritori. Spun urmăritori, nu likeri, pentru că mai degrabă la cei la care mă refer nu erau în postura de likeri – în sensul strict al termenului. Trimiteri la faptul că eu aş fi distribuit materiale electorale… Stimaţi compatrioţi, ce oameni sunt aceştia, care în contextul în care ne aflăm, cu atâtea probleme, cu răspunderi uriaşe, cu teama care există… deci unii şi acum se ocupă cu împroşcarea cu noroi, cu calomnii fără limite, vreau să încheiem discuţia cu acest subiect. În urmă cu patru săptămâni am considerat că, aşa cum preşedintele ţării, sau al altor ţării, primarii, e potrivit să vin şi eu cu un mesaj către timişoreni…”, a explicat Nicolae Robu.
„Chiar nu au pic de ruşine, nu le e frică de o justiţie divină, măcar”, a mai spus Robu, după care a trecut efectiv la citirea conţinutului scrisorii. „Aceasta e scrisoarea mea, nicidecum nu a fost un pliant, nu are niciun semn de partid, e scrisoarea mea, a primarului, către membri comunităţii… Un asemenea dezgust am pentru cei care au denaturat acest gest. După aspect zicem că facem parte din specia umană şi unii şi alţii. Caracterologic, nu aparţinem aceleiaşi specii. Suntem atât de diferiţi, nu avem nimic în comun de fapt”, a punctat Robu.
Mai târziu în conferinţă, edilul a fost extrem de deranjat de întrebarea unei jurnaliste: „Cât a costat tipărirea sau împărţirea scrisorii…?”. Iritat, Robu imediat a întors foaia, la propriu. „Nu ştiu şi mă preocupă altceva decât prostiile astea”, a tunat primarul. Neconvingător, căci după ce citise câteva cuvinte din următoarea întrebare, a revenit „cu precizări”: „Voi chiar nu vă e ruşine? Am citit scrisoarea, vă legaţi de o asemenea scrisoare?”.
