
Fostul consilier local Flavius Boncea a folosit parte a unei conversaţii purtate cu mine pe Facebook pentru a realiza un material despre aere de superioritate şi spiritul Timişoarei.
Probabil toată povestea ar fi trecut neobservată, cel puţin pentru mine, însă o persoană grijulie m-a informat despre faptul că am două pagini dedicate. Ei bine, NU! Nu am nici măcar o pagină dedicată în Ziarul Timişoara şi domnul Boncea NU scrie despre mine. Scrie despre ceea ce a înţeles domnia sa că spun eu pe Facebook despre timişoreni. Şi, cu toate că am irosit nu mai puţin de două ore în replici sterile încercând să îi explic că eu nu ironizez timişorenii, ci doar unele pretenţii de superioritate, domnul Boncea nu a înţeles ce îi spun, iar eu am renunţat. Pentru că am înţeles că atunci când ai opinii, nu e nevoie să dai socoteală pentru ele şi nici să le detaliezi cuiva care nu le poate înţelege din prima.
Am spus şi îmi asum: din punctul meu de vedere, în raport cu modul în care se dezvoltă alte oraşe din România, Timişoara nu mai are motive să se numească Fruncea.
O mică listă de probleme care mă fac să spun asta cuprinde: praf şi poluare, trotuare sparte, şoferi care nu opresc la trecerea de pietoni, apa caldă care vine rece sau murdară, gălăgia făcută de anumite persoane certate cu bunul simţ, primarul Timişoarei care jigneşte orice ziarist care pune întrebări incomode şi pe toţi cetăţenii nemulţumiţi, faptul că de pe primărie pică tencuială, ştirile cu căruţe sau cai care se plimbă prin Timişoara, tramvaiele scorojite sau pline de hoţi de buzunare şi care vara sunt saune pe roţi, mizeria de la colţuri stradă şi gropile clandestine de gunoi, pretenţia unor timişoreni că tot ce este rău în oraş este din vina oltenilor sau a moldovenilor, trâmbiţata multicultiralitate în condiţiile în care cei veniţi aici din alte zone sunt priviţi ca nişte oameni inferiori, benza de pe marile bulevarde unde iluminatul public e nefuncţional nopţi la rând, faptul că în anul 2016 în Timişoara încă sunt blocuri nebranşate la gaz şi lista poate continua.
Iar problemele enumerate mai sus sunt cât se poate de reale, ba multe din ele sunt chiar subiect de ştiri, cu toate că acest lucru loveşte în anumite orgolii. Da, sunt vinovată pentru că am „jignit” timişorenii şi Timişoara spunând aceste lucruri franc, fără a ţine cont de mândriile şi aerele unora de superioritate. Că nu sunt eu vinovată de aceste neajunsuri şi că nu cauzez eu aceste probleme… nici nu contează!




