„Nu avem de unde alege”, „toţi sunt la fel”, „oricum votul meu nu contează” – acestea au fost sloganurile sub care s-au desfăşurat şi alegerile locale din acest an. Iar rezultatele sunt nu triste, ci revoltătoare.
La Timişoara avem un primar ales cu voturile a 15 % din locuitorii cu drept de vot ai oraşului, care, obsedat de vocile lingăilor din jurul său, crede că are susţinere de 80%, dar că oamenii nu au ieşit la vot, pentru că dăuna democraţiei ca Robu să aibă un scor aşa mare. De fapt, timişorenii au mai dat o dovadă că li se rupe. Maxim. Şi că oricât se duce de râpă acest oraş ei pot trăi obsedaţi de amintirea vremurilor când erau fruncea. Nicolae Robu însă a fost ales de 85% din cetăţeni. Pentru că cei 70% care nu au ieşit la vot să spună „nu” unui nou mandat al lui, au spus „da”. Tăcerea e şi ea complicitate.
Despre PSD şi alegerile pe Timişoara, o jenă ca de obicei. Cu un candidat ales pe ultima sută de metri după ce mulţi din partid au fugit ca dracul de tămâie de lupta cu Robu, PSD a luat un scor bunicel. Iar în comparaţie cu situaţia de pe judeţ pot spune clar că PSD nu a dorit să câştige alegerile pe Timişoara. Şi nu, nu e vina medicului Bîrsăşteanu ca a fost ales şi promovat modest cu o lună înainte de alegeri, în condiţiile în care Nicolae Robu a avut o campanie electorală continuă din 2012. Concluzia e una mare şi lată: PSD nu a dorit locul de primar al Timişoarei, ci a dorit ca „şmenarul” Robu, cum l-a numit condamnatul Liviu Dragnea, să mai conducă Timişoara un nou mandat.
La judeţ situaţia este una legendară. PSD câştigă alegerile pentru prima dată în istorie. Un motiv ca Sorin Grideanu, un lider tânăr căruia puterea nu i s-a urcat la cap, să fie felicitat. Scoaterea lui Titu Bojin de pe lista din cauza problemelor cu legea a curăţat relativ PSD de imaginea de partid comunist. PNL însă a încasat o palmă dură. Una din care nu va înţelege nimic. Pentru că PNL compus din PNL şi PDL nu a înţeles două chestiuni mari şi late: cei mai mulţi votanţi sunt pensionarii. Cei cărora acest PDL estompat din portocaliu în galben-albastru le-a tăiat pensiile cu 25%. A doua chestiune este că liderii PNL, plini de fiţe, aroganţi până peste măsură, insensibili la nevoile oamenilor şi la reclamaţiile acestora au înţeles, linguşiţi de tot felul de fătuci, că li se cuvine să insulte orice cetăţean care nu este de acord cu opiniile lor. Şi aroganţa este taxată. Cum? Cum alegerea unui primar cu 15% din voturi, la un oraş de 350.000 de locuitori. Situația din care PNL nu a priceput absolut nimic.
Poate una din ultimele ancore în realitate, Dan Popa, un om prieten cu bunul simț și cu excelente capacități organizatorice, va demisiona după eșecul lui Alin Popoviciu. Iar PNL va avea o conducere monocefală estompată, consiliată de personaje cu interese meshine cu pretenții de Goebbels.
