Două timbre care aniversează 135 de ani de existență a Marii Loji Naționale din România a fost lansate săptămâna aceasta. Cele două timbre, având valorile nominale de 2.10 lei și 14,50 lei, prezintă elemente de simbolistică ale Marii Loji Naționale din România — luna, soarele și cele 12 semne zodiacale, într-o compoziție picturală din patrimoniul M.L.N.R., ale cărei elemente încearcă să reprezinte simbolul universului material și spiritual. Litera G face trimitere către Marele Arhitect, Dumnezeu.
De-a lungul timpului masonii au fost prezenți în istoria și cultura României. Bănățeni celebri s-au supus regulii de aur a Francmasoneriei: ”Cunoaște-te pe tine însuți, iubește-ți aproapele, ajută-l, respectându-i demnitatea”.
Amintim numai două exemple pe care le considerăm grăitoare pentru regiunea în care trăim.
Despre cărășeanul Eftimie Murgu, celebrul revoluţionar paşoptist se știe că a fost avocat, absolvent cu calificativul „Eminent” al Universităţii de Filosofie din Szeged şi al celei de Drept din Pesta, unde primeşte şi titlul de Doctor în drept Universal. Se mai știe că a fost ales deputat de Lugoj, de fapt, la 6 iulie 1848 fiind ales simultan în circumscripţiile Lugoj, Făget şi Oraviţa. Ceea ce nu este neaparat la fel de cunoscut e faptul că Eftimie Murgu a fost şi venerabil mason, apartenent al unei Loji Masonice din Iaşi.
Inventatorul timișean Traian Vuia, cunoscut drept pionier al aviaţiei mondiale şi este creditat cu realizarea primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul a intrat în masonierie, iar acest lucru se vede prin prisma legărurilor din viața politică în care s-a implicat activ. A făcut parte din Consiliul Naţional al Românilor din Transilvania şi Banat, fiind delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. Conducătorul delegaţiei române la Paris a fost Alexandru Vaida-Voevod, care a descris în memoriile publicate ulterior întâlnirea cu masonii din Loja Ernest Renan, condusă de Marcel Huard. ”Huard era redactor la «Le Temps» şi Venerabilul lojei francmasonice Ernest Renan. În înţelegere cu Brătianu, am făcut cunoştinţă cu dânsul şi am intrat în lojă, împreună cu C. Brediceanu, M. Şerban, Gh. Crişan, I. Pilat, Tr. Vuia şi V. Niţescu. După îndeplinirea formalităţilor rituale am participat de 4-5 ori la «lucrările» lojei”, a scris fostul prim-ministru al României.
Oravița e recunoscută ca un oraș al masoneriei universale, după ce aici ajung mai mulți ”luminați”. Anul 1741, este considerat ca data primei menţiuni documentare a masoneriei pe teritoriul Oraviţei şi în Banatul Montan.
Primele informații legate de apariția Francmasoneriei în spațiul românesc sunt din deceniul 4 al secolului al XVIII-lea. Odată cu dobândirea suveranității naționale, lucru devenit realitate în urma Războiului de Independență (1877 — 1878) și a Congresului de pace ce i-a urmat, Francmasoneria din România marchează o nouă etapă decisivă în istoria să: constituirea, la 8/ 20 septembrie 1880, a Marii Loji Naționale din România, avându-l ca Mare Maestru pe căpitanul Constantin Moroiu.
