În Munții Țarcu, râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana sunt pe cale să fie distruse. WWF-România, organizație care a determinat Comisia Europeană să demareze procedura de infringement împotriva României din cauza unor proiecte de microhidrocentrale din Munții Făgăraș, atrage atenția că proiecte similare, care distrug mediul se pregătesc în Banat. Este vorba de microhidrocentralele din Țarcu, pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana. ”Toate aceste zone sunt pe cale să fie distruse în urma unor autorizații ilegale”, atrag atenția activiștii de mediu.
”Demararea unei astfel de proceduri urmează unor demersuri de lungă durată ale Comisiei în urma cărora România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor. În același timp, alte proiecte cum ar fi cele de pe râul Alb din Retezat sau cele de pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana din Munții Țarcu au continuat să fie avizate în condiții de ilegalitate. În cazul proiectului de pe râurile Șucu și Olteana din Munții Țarcu, autorizația de construire emisă de Primăria Comunei Zăvoi este ilegală, întrucât la emiterea acesteia au lipsit anumite avize și acorduri cerute prin Certificatul de Urbanism. În baza acestei autorizații de construire, titularul proiectului a demarat executarea lucrărilor şi organizarea de șantier”, explică apărătorii pădurii.
WWF solicită intervenția urgentă a autorităților și în mod special a Ministerului Mediului care până în prezent nu a reacționat la sesizările WWF și ale Federației Coaliția Natura 2000.
Cum se distruge o rezervație naturală europeană
Munții Țarcu este sit Natura 2000 și împreună cu 4 parcuri naționale și un parc natural formează unul dintre ultimele nuclee de sălbăticie din Europa, care se întinde pe o suprafață de peste 350.000 ha.
Situl Munţii Ţarcu, unde SC Alset Energy SRL a propus două proiecte a câte două microhidrocentrale a fost desemnat, printre altele, pentru anumite specii protejate de peşti, rac şi pentru habitatele acestora. De asemenea, vidra (și aceasta specie de interes european) a fost identificată pe teren atât pe râul Bistra Mărului, cât şi pe râul Șucu. Aceste râuri au fost catalogate ca având stare ecologică „bună”, ceea ce înseamnă că amplasarea de microhidrocentrale pe ele afectează respectarea de către țara noastră a Directivei Cadru Apă a UE.
Tot în Munții Țarcu, datorită condițiilor (încă) favorabile, WWF și Rewilding Europe derulează din 2012 o inițiativă ambițioasă de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie, specie care a dispărut din arealul natural în urmă cu 225 de ani.
Astfel, administrația sitului a emis în februarie 2013 avizul negativ pentru cele două proiecte hidroenergetice, considerând că amplasarea de microhidrocentrale pe aceste râuri pune în pericol starea de conservare a speciilor și habitatelor protejate. În decembrie 2013, Ministerul Mediului însă, a reziliat contractul de administrare a sitului cu Asociația Altitudine, preluând managementul sitului. În februarie 2014, deși intră în vigoare Protocolul de colaborare dintre WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură (Ministerul Mediului), care interzice avizarea de noi proiecte de microhidrocentrale în ariile protejate și deși Avizul de mediu pentru Strategia energetică a României interzice amplasarea microhidrocentralelor în astfel de arii protejate, APM Caraș-Severin publică pe pagina web a instituției proiectele acordurilor de mediu, iar în iunie 2014 emite acordurile.
”În acest caz investitorul a realizat studiile de evaluare a impactului asupra mediului, însă acestea sunt lacunare și nu îndeplineau condițiile legale în vigoare legate de metodologie și nici măsurile prevăzute în adresele emise de administraţia sitului (Asociația Altitudine) înainte de rezilierea contractului de administrare. WWF a semnalat în nenumărate rânduri neregulile din acest caz, atât prin contestații scrise, cât și prin participarea la ședințe dedicate, însă poziția și recomandările organizației au fost ignorate, iar recent, titularul proiectului a demarat executarea lucrărilor în baza autorizației de construire care este ilegală. Federația Coaliția Natura 2000 România, din care face parte și WWF, a demarat o acțiune în instanță, prin care cere anularea acordurilor de mediu emise de APM Caraș-Severin. În același timp și după insistențe rămase fără răspuns, WWF încă așteaptă ca Ministerul Mediului să emită Ordinul de Ministru care va desemna la nivel național, conform Protocolului încheiat în ianuarie 2014, zonele de excludere de la construcția de MHC-uri și modificările ce trebuie aduse legislației (anacronice) din domeniu pentru ca aceasta să nu mai permită abuzuri”, mai explică reprezentanții WWF.
