Zegrean: Solicitarea arestării nu schimbă situaţia lui Toni Greblă. Sper să nu ajung în situaţia lui

Preşedintele CC a mai spus că Toni Greblă nu şi-a anunţat intenţia de a demisiona şi că a discutat cu acesta care i-a spus că este uimit şi că nu a făcut faptele de care îl acuză procurorii. „Dacă aş şti ce a făcut, dacă aş fi în eu în situaţia lui, aş putea să vă spun ce aş face, dar nu sunt în siutaţia lui şi sper nici să nu ajung”, a completat Zegrean. Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie. Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă lui Greblă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

Totodată, marţi, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi cer avizarea arestării sale şi pentru favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Potrivit anchetatorilor, judcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, „i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare”.

Procurorii mai spun că activitatea „continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă „stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune „o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.