Domnule Robu, sunteți un sclav. Al propriei imagini și intereselor dumneavoastră mici și meschine. Ieri, pentru al doilea an consecutiv, ați ales ca în ziua de doliu a Timișoarei să fiți oriunde altundeva, dar nu acolo unde ar fi trebuit să fie cel care conduce acest oraș – la Cimitirul Eroilor. Ca semn de respect din partea comunității pentru cei care și-au dat viața pentru libertate. Pentru că sunteți primarul Timișoarei, nu al Piteştiului sau al Mizilului. Datoria morală, pe care o avem cu toții și în special dumneavoastră, ca și prim ales al orașului unde s-a murit pentru democrație, este subînțeleasă.
Vorbiți atunci când vă pică bine despre libertate, idealurile revoluției și spiritul Timișoarei, dar dovediți, cu fiecare gest pe care-l faceți, că nu sunteți mai vrednic de respect decât Nicolae Ceaușescu care vorbea despre binele poporului și trimitea militarii să-i închidă gura cu glonțul. Nepăsarea arogantă pe care o arătați omoară puțin câte puțin din acel spirit al respectului pentru eroii Timișoarei, spirit pe care ar trebui să-l mențineți viu. De exemplu, printr-un muzeu al Revoluției pe care, din păcate, Timișoara nu-l are la 25 de ani. Nu este vina dumneavoastră exclusivă, dar nu o să uit răspunsul sincer pe care mi l-ați dat, spunându-mi că este mai important să dați bani unei echipe de fotbal mediocre, decât pentru un muzeu dedicat celui mai important eveniment din istoria acestui oraș. Vanitatea de a fi „naşul” ACS Poli a contat şi contează mai mult decât a da respectul cuvenit celor care cu sângele lor ne-au asigurat libertatea.
Sunt convins că-mi veţi spune că aţi fost la Cimitirul Eroilor cu o zi înainte cu preşedintele ales Klaus Iohannis şi că le-aţi dat medalii revoluţionarilor. Mă întreb doar atât – ce s-ar fi întâmplat dacă primarul New York-ului în 11 septembrie ar fi fost plecat la Washington şi nu ar fi fost la locul fostelor turnuri gemene? Nimic, pentru că, acolo, aşa ceva nu este de imaginat. Ştiu că nu vă interesează şi nu vă pasă. Este mai important să vă vadă lumea cu preşedintele la un selfie cu poporul pe treptele Catedralei, decât să staţi preţ de câteva minute cu cei care şi-au pierdut pruncii, soţii sau bunicii ca acum, după 25 de ani, să ne ţineţi discursuri pompoase despre cum se întâmplă lucrurile.
Domnule profesor doctor inginer Nicolae Robu, merită mai mult respect toţi acei tineri suporteri care an de an mărşăluiesc pe străzile Timişoarei, scandând „Cinste lor, cinste lor, cinste lor, eroilor”. Pentru că o fac din convingerea lor de oameni liberi. Dumneavoastră, domnule Robu, rămâneţi un sclav…
