M-am săturat să văd cum refuză să piară această mentalitate de Fermă a Animalelor care definește România. Aici (ce șoc!) infractorii sunt mai egali decât cei care, mai din convingere, mai de frică, respectă legile. Da, suntem un popor capabil să manifeste compasiune și, Dumnezeule, cum o mai arătăm când ne plânge pe umăr vreun Becali dizgrațiat, vreun ministru condamnat sau orice alt personaj pe care l-am văzut la televizor. Iar acum Guvernul și premierul ne anunță, nonșalant, că ar trebui să-i amnistiem pe cei care au încasat ilegal pensii în scandalul dosarelor unse cu șpagă de la Argeș, după ce cinci pensionari s-au sinucis de teama DNA. Le-a cerut miniștrilor săi să vină cu o lege de amnistie pentru acești oameni care „trebuie să dea acum nişte bani înapoi”. Cu o sensibilitate specială pentru cuvântul „amnistie”, politicienii sunt generoși cu iertatul pe banii noștri. Dincolo de poveștile mai mult sau mai puțin dramatice ale acelor pensionari încă departe de vârsta bătrâneții, ce ne cere premierul este să amnistiem corupția în cea mai pură formă a sa. Ca să nu mai spun de efectul pe care îl are această Carte a Milei jucată ca la poker în fața DNA.
Din păcate, politicienii noștri se fac că scot sabia din teacă pentru a mima o luptă împotriva ilegalității doar atunci când au ceva de împărțit cu ilegaliștii. Dacă e vorba de o masă anonimă și mai e și marfă bună de vot, pac-pac – i-am amnistiat! Construiesc niște proprietari de mari case turnulețe fără autorizație? Nu-i nimic, îi mai păsuim, mai negociem. Ai dat șpagă să te pensionezi înainte de vreme, în timp ce alții muncesc până la groapă? Foarte bine, te pupă Guvernul în frunte și îți dă și o medalie.
Dar uite că eu, cetățean al acestei țări și plătitor de taxe, nu sunt de acord să-i iertăm. Nu mai vreau să trec strada pentru că șmecherii blochează bulevardul. Mi s-a acrit de descurcăreți, de băieții și fetele de „succes”. Îmi stau în gât amnistiile voastre, iubiți „conducători”. Din păcate, degeaba nu vă votez: se ocupă sutele de mii de „iertați” să-și țină tăticii milostivi în fruntea României pe care nu o recunosc.
