Constantin Istrate (88 de ani), este al patrulea torţionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului începerea urmăririi penale, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Bătrânul locuiește cu familia în comuna timișeană Peciu Nou și susține că i se spune în mod eronat ”torționarul cu ciocanul”. El folosea un levier ca să își chinuie victimele.
Cunoscut pentru funcțiile de conducere în penitenciarele comuniste, Constantin Istrate a recurs la torturi şi pedepse greu de imaginat. I se datorează decesul a peste 210 de deţinuţi politici, în numai trei luni din perioada în care a fost comandant de penitenciar la Gherla, potrivit Institutului. Locotenent major (r) Constantin Istrate – care a îndeplinit funcţia de locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la Colonia de muncă Oneşti în perioada decembrie 1953-mai 1954, respectiv la Penitenciarul Gherla în august 1957-noiembrie 1958, martie 1959-octombrie 19262, precum şi pe cea de comandant al Penitenciarului Gherla, din decembrie 1958 până în martie 1959 – a săvârşit infracţiuni contra umanităţii în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate.
Torționarul a admis, pentru postul de televiziune Digi24, că o parte dintre acuzații sunt adevărate. „O parte din ele sunt reale, însă în cea mai mare parte ele sunt înscenări”. Constantin Istrate a spus că nu folosea un ciocan, pentru a bate deținuții: „Dar nu cu ciocanu’, că am folosit ciocanul, ci am folosit un levier… Nu aveam ciomege, era interzis în puşcărie orice formă de contondent”.
Anterior cazului Istrate, IICCMER a mai solicitat procurorilor să îi cerceteze pe torţionarii Alexandru Vişinescu, Ioan Ficior şi Florian Cormoş, iar în cazul lui Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, institutul a prezentat rezultatul investigaţiilor.
Foto: captură video Digi24
