Săptămâna viitoare urmează să fie supusă la vot, în Camera Deputaţilor, completarea articolului 6 din legea privind transparenţa decizională în administraţia publică. Dacă propunerea va trece de vot, primarul Timișoarei va putea, în curând, să-și vadă visul cu ochii: dezbateri ținute pe Facebook.
Actuala lege prevede că „autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică”, dar potrivit proiectului de hotărâre care urmează a fi votat, o instituţie poate opta pentru dezbaterea online, după cum decide conducătorul acesteia. Această iniţiativă legislativă a fost deja votată de Senat, în următoarea formă: „Dezbaterea publică poate avea loc şi în mediul virtual, pe o secţiune de dezbatere publică, creată pe site-ul oficial al instituţiei publice, cu respectarea tuturor celorlalte condiţii prevăzute de lege pentru dezbaterea publică. Durata dezbaterii pe site-ul instituţiei este de minimum 48 de ore de la data la care s-a anunţat începerea dezbaterii publice. Site-ul oficial al instituţiei publice pe care se organizează dezbaterea publică să aibă o vechime de minimum trei luni”.
Facebook – stăpânul deciziilor
Acest proiect de lege îşi are originile în disponibilitatea nestăvilită a primarului Timişoarei, Nicolae Robu, de a-şi propaga iniţiativele şi convingerile prin mediul virtual, din orice punct al globului, oricât de îndepărtat. După ce a ajuns la concluzia că Facebook-ul e mai eficient decât dezbaterea publică, unde „unii iau atitudini, vin chitiţi să facă circ pentru că este presa de faţă”, Robu a trecut la fapte şi i-a trasat senatorului Petru Ehegartner o sarcină de partid, şi anume să iniţieze un proiect care să-i legifereze dorinţa arzătoare de a scăpa de interlocutorii în carne şi oase care ar veni la desuetele întâlniri cetăţeneşti pentru a-i sabota proiectele.
Avize negative pentru „legea Robu”
„Legea Robu” nu a fost bine primită nici în parlament, nici la guvern. În senat, proiectul a fost adoptat când a ajuns a cincea oară pe ordinea de zi, cu un scor foarte strâns şi după ce primise avize negative atât din partea comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, cât şi din partea comisiei juridice a Senatului.
Nici guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, arătând că termenul foarte scurt, de 48 de ore, este inacceptabil în comparaţie cu cel de 30 de zile prevăzut de procedura clasică şi nu există posibilitatea de a stabili identitatea reală şi buna-credinţă a a celor care participă la dezbatere. La camera deputaţilor, comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, comisia juridică şi comisia pentru drepturile omului au dat avize de respingere, adoptate cu unanimitate de voturi, apreciind că nu e oportună înlocuirea actualelor proceduri cu cele virtuale, care nu pot garanta identitatea reală şi numărul real al persoanelor care participă la dezbaterea publică. „Nu e de dorit ca autorităţile publice să fie nevoite să ia în considerare propuneri de modificare a legislaţiei venite de la persoane a căror identitate este greu de stabilit ulterior şi care nu sunt organizate în asociaţii reprezentative coagulate din rândul societăţii civile”, este punctul de vedere al comisiilor din cameră.
Legea transparenţei, în pericol
Clubul Timişoara al Asociaţiei Pro Democraţia, care pledează pentru păstrarea legii în forma actuală, îşi afirmă speranţa că aceste avize negative vor fi luate în considerare la votul în plen şi proiectul va fi respins în cameră, deoarece „afectează interesul cetăţeanului, prin limitarea posibilităţii acestuia de a beneficia de dezbateri publice faţă în faţă cu reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale”. Pentru acest proiect de lege, Senatul a fost prima cameră sesizată iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.
