Curtea de Apel Timișoara a motivat sentința prin care s-au dat pedepse pentru cei 66 de inculpați din lotul Moravița 1, acuzați de DNA de infracțiuni de aderarare la un grup infracțional organizat, dare sau luare de mita, contrabandă și complicitate la această infracțiune. Vă reamintim că în acest dosar, instanța a dat condamnări cu executare doar pentru opt persoane, doi inculpați au fost achitați, restul primind pedepse cu suspendare. Deși a constatat că există probe în cazul celor condamnați, s-a ținut cont de faptul că unii și-au recunoscut faptele, au copii minori sau sunt în pragul pensionării.
Judecătorul a reţinut faptul că „circumstanţele reale de comitere a faptelor – inculpaţii au acţionat în mod organizat în cadrul unui grup infracţional care a funcţionat o perioadă îndelungată de timp, având reguli de operare şi o structură bine determinată – în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv, de corupţie, obţinând beneficii materiale, precum şi caracterul repetat al actelor materiale de dare şi luare de mită – imprimă faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor un grad de pericol concret deosebit de grav”, dar tuturor le-a reţinut circumstanţe atenuante, coborând pedepsele sub minimul special. „Există probe la dosar că despre faptele inculpaţilor se ştia cu mult timp în urmă de la monitorizare, cercetări cu privire la acest ,,fenomen infracţional la graniţa româno-sârbă, fiind demarate încă din anul 2008, în dosar nr. 54/P/2008 al D.N.A., care nu s-a mai finalizat. Gravitatea acestui cadru infracţional este accentuată şi de numeroasele referiri (rezultate din convorbirile ambientale aflate la dosar) ale membrilor grupării criminale la perioada anterioară declanşării cercetărilor în acest dosar, când, aşa cum au evocat interlocutorii, se obţineau din această activitate infracţională sume de bani de ordinul zecilor de mii şi chiar sutelor de mii de euro pe fiecare tură de serviciu (…) Din numeroasele discuţii purtate în mediul ambiental (administrate ca mijloace de probă, conform art. 911 şi urm. din C.p.p.), a reieşit că activitatea infracţională desfăşurată de către lucrătorii vamali şi de poliţiştii de frontieră puşi sub învinuire în prezenta cauză era cunoscută şi tolerată, ei invocând o „protecţie” din partea şefilor ierarhici, până la nivelul structurilor centrale, obţinută în schimbul remiterii unei părţi din acele foloase. De asemenea, pe parcursul monitorizării, chiar colaboratorii au arătat că anumite sume de bani care erau împărţite, erau puse deoparte spre a fi date şefilor ierarhici (…) Aceste împrejurări trebuie să pledeze ca o circumstanţă reală a săvârşirii infracţiunilor, în favoarea fiecărui inculpat, pentru că dacă nu s-ar fi simţit ,,protejaţi” sau dacă autorităţile statului nu ar fi tolerat astfel de activităţi infracţionale, pe o perioadă întinsă în timp, nu s-ar fi ajuns la asemenea amploare, iar nr. inculpaţilor trimişi în judecată ar fi fost cu mult mai mic. Ca atare, această atitudine pasivă a statului trebuie sancţionată, considerând că este just să se reţinută circumstanţa atenuantă prev. la art. 74 alin. 2 Cod penal, fiind date împrejurările mai sus menţionate, legate de faptele comise, şi care diminuează periculozitatea tuturor inculpaţilor”, se arată în motivarea Curţii de Apel Timişoara.
Condamnaţilor nu le-a fost interzis dreptul de a vota pe motiv că faptele comise „prin rezonanţa consecinţelor produse nu sunt de natură a atrage o nedemnitate, cu reflectare asupra dreptului de a alege al inculpaţilor, aceştia având o conduită pozitivă anterioară comiterii infracţiunii, probată prin actele în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei, ca fiind persoane educate, care le conferă profilul şi statutul de persoane apte de a aprecia asupra semnificaţiei procesului electoral”. Sentinţa nu este definitivă, decizia finală urmând să fie luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
