Premieră în justiţia din România. O femeie a reuşit să câştige la Curtea de Apel Timişoara litigiul prin care solicita să fie declarată mama naturală a copiilor purtaţi în pântece de sora ei.
Întreaga poveste a început în urmă cu câţiva ani, când o familie care nu putea să aibă copii, din cauza unor afecţiuni medicale ale soţiei, a ajuns la o înţelegere cu sora femeii pentru a-i purta copilul în pântece. Astfel, sora femeii a fost inseminată cu embrionul fecundat în urma prelevării ovulelor de la soţie şi a spermei de la soţ, şi a rămas însărcinată cu gemeni. După naştere au început şi problemele de ordin juridic. Întrucât legea din România prevede că mama unui copil este aceea care îi dă naştere, recunoaşterea era practic imposibilă. În certificatul de naştere al micuţilor, ca mamă era trecută, de fapt, mătuşa lor. De aceea, părinţii din genele cărora au luat naştere gemenii, au cerut instanţei să constate calitatea lor de părinţi naturali, scriu cei de la www.redesteptarea.ro.
După ce, iniţial, Judecătoria Timişoara i-a respins cererea, pe motiv că „din punct de vedere juridic, indiferent de provenienţa materialului genetic din care copilul este conceput, este considerată ca mamă femeia care dă naştere copilului, iar în cazul procedurii de fertilizare in vitro cu mamă surogat, această femeie este mama purtătoare. Filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul material şi evident al naşterii, ceea ce face ca dovada maternităţii să fie directă şi neîndoielnică”, au arătat magistrații Judecătoriei Timișoara, care au respins cererea petenților.
Următorul pas, apelul către Tribunalul Timiş s-a soldat cu o victorie dulce-amară, în sensul că judecătorii au admis calitatea tatălui natural, dar au considerat că mama naturală a micuţilor este mama surogat. Părinţii nu s-au oprit aici şi au făcut apel la Curtea de Apel Timişoara unde au înregistrat o victorie unică în România. Ambii părinţi au fost recunoscuţi drept părinţi naturali. „„Lipsa probelor care să dovedească că înţelegerea părţilor adulte a fost justificată de beneficii de ordin material sau de altă natură pentru mama purtătoare (care este sora mamei biologice şi care s-a supus astfel unui sacrificiu altruist) şi soţul acesteia, permite îndreptăţita concluzie că, şi sub acest aspect, ea a fost conformă ordinii de drept şi bunelor moravuri”, se arată în motivarea curţii.
De asemenea, judecătorii care au făcut partea din completul de judeată au apreciat că mama naturală a copiilor este cea în grija cărora se află aceştia. „Raţiunea adopţiei este aceea de a găsi o familie de substituţie pentru cei născuţi şi rămaşi fără familia de origine şi nu aceea de a naşte copii pentru a le găsi o familie de integrare şi, în al doilea rând, pentru faptul că mama biologică s-a adresat instanţei tocmai pentru a evita umilinţa de a fi recunoscută în altă calitate, decât aceea pe care adevărul o demonstrează”, se mai arată în motivarea instanţei.
