În ziua când Timișoara îşi plânge morții – cei care au făcut posibilă libertatea noastră – inșii care nu pierd ocazia să se bată cu cărămida în piept că reprezintă orașul erou au lipsit. Din locul unde ar trebui ca măcar o dată pe an să treacă și să le mulțumească eroilor fără de mormânt. Să te numești primar al Timișoarei sau președinte al Consiliului Județean Timiș și să nu participi la ceremoniile dedicate morților revoluției se numește trădare. Tradare față de spiritul acestui oraș. Dacă nu respecți istoria propriului oraș cum poți pretinde să te respecte cineva? Ține de demnitatea comunității să fie prima care-și respectă eroii. Face parte din lucrurile fundamentale pe care se clădesc cele de zi cu zi.
Ieri, am asistat la un prim moment de tembelism când revoluționarii au fost amestecați cu militari și colindători într-o ceremonie pe care numai o minte obsedată de propriile-i idei o poate explica. Astăzi, bătaia de joc a mers mai departe. Nu mai miră pe nimeni că politicienii de la București, prea prinși în luptele pentru ciolan, nu au timp să-și amintească de morții Timișoarei. Când însă cei care reprezintă Timișoara au altceva mai important de făcut în această zi, ca simplu cetățen, indignat pentru a mai comenta situația, nu pot să spun decât atât – Nu sunteți demni să reprezentați Timișoara, jegoșilor!
P.S. Oare ce s-ar fi întâmplat cu aleșii poporului din New York dacă de 11 septembrie nu ar fi fost la ceremoniile de la fostele turnuri gemene?
