Transportul în comun din Timișoara este un adevărat sac fără fund care are nevoie constant de finanțări din partea municipalității. Ideea primarului Nicolae Robu de a subvenționa integral activitatea regiei vine după ce s-a dovedit că o investiție de acum patru ani, în valoare de peste 4 milioane de euro la RATT, care ar fi trebuit să aducă profit regiei, este total inutilă, ba mai mult, generează pierderi.
Timișorenii care urcă în tramvaie de cele mai multe ori nu pot valida biletele, deoarece aparatele sunt stricate. ”Într-o săptămână circul mai mult de jumătate din timp gratis, deoarece validatoarele de bilete nu funcționează”, explică Georgeta Ardeleanu. Pesemne sunt vandalizate, susțin reprezentanții RATT care mai adaugă faptul că ”imediat ce descoperim unele care nu funcționează ele sunt înlocuite de pe traseu. De la începutul anului au fost 37 înlocuite cu defecțiuni, dintre care 26 la tramvaie”, transmite Silvia Oprea, angajată la Biroul de Relații publice al RATT. Regia de transport are 85 autobuze, 50 troleibuze și 92 tramvaie.
Afișaj de milioane de euro, degeaba
De luni bune timișorenii s-au învățat să nu mai ia în seamă afișajul electronic care ar trebui să indice sosirea tramvaielor. Sunt zone apropiate centrului orașului unde informațiile sunt ireale. ”Ajung în stație, panoul de afișaj indică faptul că tramvaiul vine în 3 minute, iar când trec acestea cifrele se schimbă brusc și aflu că mai am de așteptat un sfert de oră sau 20 de minute. De obicei plec pe jos sau iau taxi dacă mă grăbesc. Supriza e că dacă rămân, e posibil ca tramvaiul să ajungă mai repede de 15 minute în stație. În concluzie – nu mai știu ce să înțeleg. Știu doar că acest sistem trebuia să ne fie util celor ce umblăm cu mijloacele de transport în comun, ca să știm exact când avem tramvai sau autobus”, a povestit Mihai Soare.
Cei de la RATT au explicații. ”Toate cele 73 de panouri de informare sunt funcționale. Dispeceratul le are sub observație tot timpul și imediat ce se vede că ceva nu funcționează e trimisă o pe teren sau remediază din butoane. Noi încercăm tot timpul să avem aceste panouri în stare de funcționare. Ca la orice sistem, din când în când mai dăm reset, și atunci apar anumite semne”, mai spune Silvia Oprea. În cartierul Iosefin de exemplu, de două săptămâni panoul care indică sosirea tramvaiului pe linia 2 arată, deja de două săptămâni, obsesiv, că acesta va ajunge în stație la ora ”17,24”.
La finele lui 2008, în timpul administraţiei Ciuhandu, se implementează un set de ”măsuri complexe” de modernizare a transportului public al regiei locale. ”Sistemul Integrat pentru Eficientizarea Încasărilor şi a Cheltuielilor la Regia Autonomă de Transport Timişoara” a fost un proiect în valoare de 4,123 milioane de euro fără TVA, finanţat de la bugetul local.
S-au cheltuit peste 4 milioane de euro pentru a face regia mai eficientă prin Sistemul Automat de Taxare (Skayo) şi Sistemul de Monitorizare a Vehiculelor (SVM) RATT, incluzând 300 de vehicule, adică peste 85% din parcul circulant al regiei. ”Beneficiile sunt în prima etapă creşterea gradului de confort prin utilizarea cardului de călătorie, respectarea unui program strict al sosirilor şi informarea călătorilor în timp real cu date din trafic, vehicule şi orare de sosiri în staţii” – se arăta, la momentul respectiv, în prezentarea proiectului. În loc de bilete timșorenii urmau să folosească bilete și carduri electromagnetice și mai ales urmau să știe exact ora la care tramvaiul sau autobuzul vor ajunge în stații, informațiile urmând să fie transmise pe cele 73 de panouri electronice din stații.
Datorii istorice plătie de guvern
În realitate, în fix acești ani de ”eficientizare” a călătoriei cu transportul în comun, RATT a înregistrat datorii de 67 de milioane de lei. Care au fost acoperite în iarna anului trecut de edilul Timișoarei cu bani alocați de guvernul USL. Nici după plata datoriilor sistemul nu a devenit eficient peste noapte. Dacă acum primăria subvenționează RATT lunar cu câte 3,5 milioane de lei de la bugetul local, ceea ce însemană că acopră 65% din cheltuielile de exploatare ale regiei, pe viitor primarul vrea să suporte integral cheltuielile regiei și așa ineficientă. Deși directivele naționale și europene subliniază că, pentru a proteja mediul și pentru a reduce aglomerația în trafic orășenii trebuie să revină la utilizarea în masă a transportului în comun, în Timișoara număru celor care folosesc tramvaiele, autobuzele și troleibuzele RATT aproape că s-au înjumătățit comparative cu anii *90, conform statisticilor Agenției pentru Protecția Mediului Timiș.
stanici
