Sunt vreo 3.000 de case în cea mai bogată localitate din România, majoritatea vile de lux. Deși, la Dumbrăviţa, ești la țară în dreapta poți să vezi parcate mai multe Porsche, iar pe drum să te depășească de la BMW X5 sau Audi A7 la Maserati. Potrivit unui raport făcut public de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, comuna timișeană Dumbrăvița este cea mai bogată localitate din România. ”Mărimea localității și statutul ei rezidențial nu asigură un loc de top în ierarhia dezvoltării sociale locale. Cea mai dezvoltată localitate sub aspect social nu este un oraș mare. Pe primele trei locuri în această ierarhie sunt comuna Dumbrăvița din apropiere (la un kilometru) de Timișoara, comuna Corbeanca (la 15 km de București, cunoscută prin zonele rezidențiale deosebite pe care le are) și orașul Voluntari situat în imediata proximitate a capitalei. Lista menționată indică o nouă categorie de localități cu situație de locuire foarte bună, apropiate de orașe mari, puternic dezvoltate, precum București și Timișoara”, se arată în studiu.
Populație triplată în câțiva ani
Milionari în euro, prezenți în Top 300 își au vilele aici. Emil Cristescu, unul din fondatorii Bega Grup, e unul dintre ei. Romeo Dunca, acționar majoritar la una dintre cele mai mari companii de transport rutier din România, cu peste 500 de TIR-uri care îi poartă numele și transportă peste tot în țară marfă. ”Regele asfaltului” din Banat, Georgică Cornu, avocați, judecători, procurori, vameși, funcționari publici corupți, toți întregesc lista. Din 2005 până acum populația din Dumbrăvița s-a triplat. Crescând numărul celor de etnie română, primarul care a generat acest boom economico-social, ungur, a pierdut alegerile.
Buget de 4,5 milioane de euro
Dumbrăvița are 20 de km pătrați, 7.200 de oameni și niciun metru pătrat de teren agricol. Toate pășunile și tarlalele au fost scoase din circuit și transfromate în locuri de casă. Dacă acum un secol și ceva, când s-a format localitatea, fiecare ungur care își construia era obligat să facă casă cu cel puțin două camere și baie, ca un făcut, toți cei care s-au mutat la Dumbrăvița după Revoluție au vrut casă cu multe camere și etaj. Pe lângă vatra comunei s-au mai construit noi zone, Banat 1 și Banat 2, populate cu case de lux. ”Este un trend cunoscut peste tot în lume: oamenii cu bani se mută în suburbie”, explică Adrian Bodo, directorul economic al Primăriei Timișoara. Așa se face că anual comuna are un buget de peste 4,5 milioane de euro. ”Numai de la noi încasează o grămadă de bani”, a declarat omul de afaceri Romeo Dunca. Anual Dunca plătește impozite către primăria Dumbrăvița, numai pentru cele două firme înregistrate aici, circa 400.000 de euro.
”Dumbrăvița e ca Băneasa”
”Probabil că dezvoltarea, în zona construcțiilor, infrastructurii și servicilor ne califică”, spune viceprimarul comunei, Arpad Miklos. Nu anumai că în Dumbrăvița toate străzile din vatra veche sunt asfaltate, și, mai nou și cele din primul cartier nou construit, dar aici funcționează una din cele mai bune școli din Timiș, o televiziune locală realizată cu bani europeni, iar cei 38 de bătrâni singuri din localitate poartă la mână o brățară electronică cu buton pe panică, pe care pot apăsa dacă li se întâmplă un accident, și li se sare imediat în ajutor. ”Aceștia fac parte din cei 500 de asistați sociali pe care îi avem în localitate”, mai spune viceprimarul.
Odată cu bogații în Dumbrăvița au apărut restaurant de lux, mini-spa-uri, pensiuni. La brutăria belgiană se vinde pâine cu făină din Peru. Emil Cristescu, unul dintre cei mai bogați timișoreni, și-a făcut de 15 ani casă la Dumbrăvița, deși, tehnic vorbind, casa, aflată la limita dintre localități îl face să plătească impozitul la Timișoara.”Comuna aceasta este din ce în ce mai civilizată, oamenii sunt de calitate, începe să aibă elemente de infrastructură – de la spa-uri la restautante și școală bună. Poate fi asimilată fără probeme zonei Băneasa din București”, spune Cristescu. Cea mai bogată localitate din România rămâne atractivă din punct de vedere funciar, având în vedere că preţul metrului pătrat de teren a scăzut de la peste 100 euro pe metru pătrat la 40 de euro.
