Casa Adam Muller Guttenbrun, astăzi, la amiază. Uniunea pentru Timiş îşi 
prezintă oficial candidaţii. Ceremonie sobră, căci“ nu avem baloane, nu avem steaguri, avem doar inimă şi minte”, explică, cu aplomb, viceprimarul Adrian Orza. Maestru de ceremonii, purtătorul de cuvânt al Primăriei Timişoara, Falvius Boncea şi viitor candidat pentru un post de consilier locaş. După scurte urări de bun -venit urmează prezentarea primarului, Gheorghe Ciuhandu. Explică ceea ce este Uniunea pentru Timiş, şi constată „ din păcate lipsesc colegii din PNL, care din raţiuni politicianiste au ales o colaborare cu PSD şi PC”. Trece apoi despre realizările administraţiei – locuri de muncă, dezvoltarea cartierelor, îmbunătăţirea confortului urban. „Ca primar m-a străduit atât cât am putut şi cât am fost lăsat să fac”. În sală oamenii sunt sobri, parcă trişti. Nu pierde ocazia să critice şi „Kasandrele care fac jocul altora, şi care declară diverse în diferite oficine sau pe bloguri ale unor indivizi frustraţi”. Îi atenţioneză pe membri de partid că în campanie e nasol. Se va plusa pe diferite promisiuni irealizabile. Indică şi calea corectă. Continutatea, promovată de Uniunea pentru Timiş. Un tip cu ochelari de soare, asezaţi, cum altfel decât pe cap, consultă abitir un ziar local.
Urmează Marius Cârceie cu echipa de candidaţi pentru Consiliul Judeţean Timiş şi “Adrian Orza, cel care a decis să renunţe la sintagma de vice”. “Mi s-a spus de multe ori de către diverşi adversari politici că am stat în umbra lui Ciuhandu”, începe Orza. „Prostii”, exclamă un tip din sală. Vicele continuă. “ Ciuhandu nu face umbră. A făcut şi face lumină”. Semn că lucrurile sunt clare, aplauze frenetice. Trece elegant la adversari şi explică cum stă treabă cu realizările: „cei care acuză că nu s-a făcut, nu înţeleg nimic. Asta pentru că e mai uşor să te vopseşti, decât să te arăţi aşa cum eşti cu adevărat”. Explică, pe scurt, de ce e bine ca oamenii să îl voteze. “Schimbarea adevărată nu înseamnă înlocuire , ci continuitate”. Un domn din sală se uită la ceas, semn că deja e prea mult sau poate prea târziu. Încheie astfel: “va trebui şi vă rog să mergeţi din om în om, din uşă în uşă şi să spuneţi cine sunteţi”. La final, Ciuhandu le-o taie scurt: “Mulţumim şi după asta la muncă, în teritoriu, că începe campania!’’
