Intenţionat, ieri, nu am scris nimic despre ziua naţională, despre patriotism, tricolor sau 
dragoste de România. A fost peste tot o avalanşă de roşu, galben şi albastru. Culori de care ne aducem aminte doar pe la sărbători.
Cred că iubirea de ţară nu se termină la 12 noaptea de 1 Decembrie. Şi nici în 2 sau în 15 decembrie nu este o ruşine să vorbeşti despre România cu bunele şi relele sale în faţa celor care cred că e cool să cânţi „Deşteaptă-te române” doar de ziua naţională. Pentru că dragostea de România înseamnă şi a încerca să faci, în orice zi, ceva, cât de mic, ca să-i fie mai bine. Sau să nu-ţi fie ruşine să porţi tricolorul cu tine-n sub diverse forme chiar şi când nu e 1 Decembrie. Patrioţi nu sunt cei care vorbesc toată ziua despre binele României şi o fură pe rupte. Dacă ar fi chiar iubitori de ţară ar ciordi şi ei măcar cu 10% mai puţin.
