Curge-n valuri sângele pe străzile Românie ca şampania în cluburile de fiţe de pe litoral. Se moare de cuţit, de par sau de pumn oriunde – 
în maşină sub ochii copiilor, pe stradă în faţa vecinilor sau în casă. Nu e zi în care să nu apară noi şi noi imagini în care pachetele de muşchi şi găştile îşi fac propria lege, sfindând autoritatea statului. Ba chiar umplând-o de sânge la propriu. E plin registrul de cazuri în care poliţiştii sunt făcuţi una cu asfaltul. Disoluţia autorităţii statului este mai mare ca oricând şi tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă nu a făcut decât să accentueze această situaţie. Poliţiştii nu mai reprezintă autoritate decât pentru prea puţini în acestă ţară. Prost plătiţi, umiliţi de proprii şefi cu o pseudo-reformă, mulţi dintre ei slugi credincioase ale grupărilor de interlopi sau chiar lideri ai unor grupări de crimă organizată, „oamenii legii” au ajuns să fie priviţi mai rău decât nişte chelneri. Şi ce este cel mai grav – priviţi ca nişte specimene dubioase atunci când îşi fac datoria.
Te-ai fi aşteptat ca după tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă ca ministrul de Interne să iasă-n public şi să aibă o reacţie. O speranţă deşartă pentru un ins care a ajuns în fruntea treburilor ţării doar pentru că a luat calificativul excelent la capitolul slugărnicie. Şi nici dacă ar ieşi n-ar avea nici un fel de credibilitate în faţa subordonaţilor atâta timp cât el , şeful oamenilor legii, a ieşit să apere-n public prietenii contrabandiştilor. În acest ritm este posibil orice – inclusiv să vedem în faţa Ministerului de Interne o masă-n întinsă la care chefuieşte spuma interlopilor din România în timp ce ministrul se plimbă pe vârful picioarelor în spatele lor, întrebând cu voce umilă „ce mai doreşte, domnii? O căprioră branconată, un mistreţ file?”.
