Ministrul de Interne, Traian Igaş, nu pierde nici o ocazie ca să mai tragă o tuşă groasă la propria-i caricatură. În timp ce pe străzile din
România interlopii fac legea şi bătăile cu morţi şi răniţi sunt ca insulina pentru diabetici, ministrul a venit cu propria-i explicaţie „”dacă până nu demult toate aceste plângeri ale cetăţenilor nu erau înregistrate în totalitate la nivelul Poliţiei Romane, astăzi urmărim ca fiecare eveniment să fie înregistrat, sa luăm în evidenţă şi practic urmare a faptului că am început să înregistram toate evenimentele sigur avem şi o creştere a infracţionalităţii, dar nu putem spune că fenomenul este scăpat de sub control”.
Aşadar, tot ce vedem că se întâmplă nu este decât un trucaj al jurnaliştilor, fraţi cu pixelu’ albastru. Ţestele sparte în încăierările de stradă nu-s decât dovleci pregătiţi de Haloween, săbiile şi parii – doar recuzită pentru un film de neînţeles pentru omul de rând, iar poliţiştii transformaţi în saci de box pentru infractori doar pagube colaterale ale reformei încă neterminate din minister. Nu este pentru prima oară când pe Traian Igaş îl trădează acestă mentalitate de contrabandist, nu de ministru al Internelor. Când sunt prinşi cu baxurile-n portbagaj, contrabandiştii încep să strige că de ce nu-i lasă lumea-n pace, că ei n-au dat la nimeni în cap. Ce mai contează „gaura” la bugetul statului. Aşa şi ministrul care-şi maschează impotenţa de a gestiona situaţia alarmantă din România cu înregistrarea evenimentelor, care oricum se face de ani buni în acelaşi sistem. De parcă, înregistrate sau nu în catastifele Poliţiei, bătăile de stradă, reglările de conturi sau jafurile nu s-ar mai produce.
Mai grav este că ministrul de Interne nu a suflat nici o vorbă despre măsuri de urgenţă, de un plan profesionist de recucerire a străzii de către autoritatea statului. Concepte prea greu de înţeles şi aplicat pentru un ministru care a ajuns de râsul ultimului agent de Poliţiei prin neştiinţa de a vorbi corect limba statului pe care este pus să-l protejeze. Singura preocupare a lui Traian Igaş, după cum arată toate cele întâmplate în ultima perioadă, este de a asigura tot confortul şi pârghiile de control camarilei sale din minister. Camarilă susţinută politic de aceleaşi personaje care l-au pus în funcţia în care nu visa să ajungă vreodată, atunci când şi-a luat bacalaureatul la 23 spre 24 ani.




