Senatorul Ilie Sârbu s-a trezit brusc din adormire. Culmea, a fost trezit tocmai de liniştea din judeţ. Sau mai exact de faptul că” asupra 
Timişului s-a aşternut o suspectă linişte în legătură cu presupuse fapte de corupţie”. După ce ani de zile n-a fost deranjat de absolut nimic din ce se întâmpla prin judeţ. Nici de legăturile mai mult decât străvezii ale celui pe care l-a susţinut să-l înlocuiască în funcţia de preşedintel al PSD, Titu Bojin, cu şeful pedeliştilor. Acelaşi Constantin Ostaficiuc care, acum, i-a stricat somnul senatorului Ilie Sârbu. Nu a fost deranjat până acum nici de faptul că vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Adam Crăciunescu, pe care l-a impus în funcţie, a fost unul dintre cei care a semnat proiectul de hotărâre prin care s-au acordat ilegal facilităţi ilegale firmei familiei Ostaficiuc, Ornella Design. Sau de faptul că majoritatea colegilor săi de partid au votat cot la cot cu pedeliştii în consiliul judeţean. Deşi „în mandatul trecut, am adus în faţa opiniei publice o serie de ilegalităţi care aveau legătură directă sau indirectă cu preşedintele Consiliului Judeţean Timiş”, senatorul Sârbu nu a avut nici măcar o tresărire publică , aidoma protejatului său Bojin, când s-a scris despre afacerile ilegale ale familiei Ostaficiuc sau când ANI a confirmat şmenul.
Este drept că există o mare diferenţă între cei doi. Ilie Sârbu ştie că important este să faci parte din corul bisericii. Dar mai important e să ai ureche muzicală. Ca să prinzi când se schimbă ritmul şi melodia. Şi în PSD, Victor Ponta sună tot mai tare din goarna anti- PD-L. Dar nu se aude şi-n Timiş, unde urechile pesediştilor de frunte-s înfundate cu dopurile portocalii ale complicităţii. Aşa că nu s-a auzit nimic pe aici, de exemplu, despre organizarea referdumul legat de reorganizarea teritorială dorită de Băsescu. Chiar dacă, teoretic, USL are majoritatea în consiliul judeţean. Plus doi vicepreşedinţi. Ilie Sârbu nu şi-a pierdut instinctul politic şi ştie că o revenire în forţă cu mult zgomot de lumini şi sunet poate acoperi, măcar formal, pauza de somn. Pentru că electoratul şi partidul au, de prea multe ori, memorie scurtă.
