A ajunge în vama Moraviţa însemna totul pentru poliţiştii de frontieră şpăgari. Acest lucru este dovedit şi de discuţiile purtate de
aceştia cu investigatorul sub acoperire Vodă Mihai Cristian . Ofiţerul DGA care a fost infiltrat de DNA printre poliţiştii de frontieră a fost luat la prelucrat imediat ce a ajuns, în primă fază, la sectorul Deta. „Omule, am 10 ani de… frontieră. Am văzut multe, am şi eu douăzeci de ani, da’, uite, în zece ani n-am avut baftă să prind acolo, la suzetă. N-am avut baftă. Nici nu m-am zburdat şi nici nu m-am dus să… apelez, să mă milogesc sau… Asta o fost! Am mers pe… E! Şi-am rămas aicea, şefii au prins încredere în mine, au văzut că-mi fac treaba, mi-au dat aşa… o încredere că pot să… pot să coordonez o tură, pot să fac treabă şi astea, dar… uite că vin şi alte… „Lasă-ş p-ăla, că nu ştiu ce…” Băi, da’… decât împărat la Deta, mai bine slugă la Moraviţa”, îi explica investigatorului unul dintre colegi, agentul Budriş Cornel Florin. Motivele erau simple. La vama Moraviţa „îi El Dorado! Deci, acolo tre să fii bazat, în momentul când eşti bazat, eşti prinţ acolo. În momentul când eşti prinţ… Ai averea la picioare, ai oameni la care să…ai târfe câte vrei!”. Cea mai bună dovadă, un fost coleg care şi-a luat apartament de lux şi un Audi A6 într-un an de zile”. Cei care nu ajungeau să lucreze în punct erau decişi să făcă orice pentru a-şi atinge visul „mie nu mi-e frică, eu dac-aş putea să zic să fac… şaptezeci – o sută de mii de euro în doi ani de zile, poate să mă dea afară din sistem. Da, mă, frate. Am lucrat… sunt şomer, sărut mâna! Voi daţi-mă afară! Eu mi-am făcut treaba, şi de banii ăia trăiesc… Că ştiu să-i gestionez- Da’ asta… înseamnă să se lucreze”.




