Reîntoarcea ţiganilor din Franţa:”Dă-te-n morţii mătii de aici că nu-s Berlusconi”

„Dă-te-n morţii mătii de aici că nu-s Berlusconi” urlă un ţigan cu ceafă groasă în timp ce târâie o sacoşă franţuzească. Un scuipat tras cu sete ajunge în obiectivele camerelor. De abia coborât pe aeroportul din Timişoara din charterul care l-a adus gratis de la Paris, se simte discriminat. De cum ajunge la urcarea-n autobuz. „Ce căutaţi mă aici? Ăsta-i autobuz pentru noi. Nu mă încurcaţi”, strigă ţiganul. După ce-şi încarcă calabalâcul în autobuz continuă recitalul. „Pişa-m-aş în gâtu mătii. De ce mă filmezi, mă?” urlă insul şi-şi continuă lista de înjurături. Degetele mijlocii le transformă-n arme. Toate camerele televiziunilor sunt pe scandalagiu. Care ameninţă cu bătaia pe toată lumea. Poliţiştii privesc impasibili la violarea legii. Din lateralul autobuzului, care se umple de repatriaţi, apare Leonard Bemi. E şef  la ONG-ul pentru ţigani Parudimos. „Da’ de ce-i hărţuiţi? Lăsaţi oamenii în pace”, strigă din toţi rărunchii oengistul la jurnalişti. Urcă-n autobuz lângă repatriaţi şi începe să le împartă fluturaşi cu serviciile furnizate de asociaţie – „punerea în legalitate a persoanelor de etnie romă” sau „”consilierea carierei”. Ţigănimea nu pare prea interesată de subiect. Deja s-a aşezat pe o tură de hârtii colorate cu tricolorul care-i îndemna pe bani europeni să fie ” împreună pe piaţa muncii”. Aurel din Strehaia, întors acasă cu cinci copii şi nevasta, are deja planul „a fost bine-n Franţa. Dacă nu ne descurcăm, o luăm uşor, uşor înapoi că doar nu o să stă aici”. Rând pe rând, autobuzele trimise de prefectură sunt umplute de cei 124 de ţigani „repatriaţi voluntar”. Alergici la întrebările despre ce făceau în Franţa. După plimbarea gratis cu avionul, pleacă spre gară tot moca. Escortaţi de poliţişti care-i duc ca pe preşedinţi – o maşină cu girofar în faţă, una-n spate. Excursioniştii nu se dezmint şi mai trimit nişte-njurături spre jurnalişti. Aceiaşi ziarişti cărora David Marc, absolvent de studii europene şi relaţii internaţionale-n Ungaria şi preşedinte al Alianţei Civice a Romilor din România, le explicase cu vreun sfert de ceas înainte că „nu există oportunităţi în românia pentru romi care suferă din cauza sărăciei şi discriminării. Există zone de excluziune socială totală pentru aceştia – în mediul rural şi în ghetourile din oraşe. Trebuie programe foarte bine puse la punct de incluziune socială a romilor”.