Administrația județeană deschide robinetul cu bani pentru șapte localități din Timiș, sub forma unor parteneriate multianuale valabile până în anul 2028. Președintele Consiliului Județean Timiș (CJT), Alfred Simonis, a anunțat semnarea unor acorduri în valoare totală de 39 de milioane de lei, susținând că selecția proiectelor nu are „culoare politică”. Totuși, o privire atentă asupra listei beneficiarilor arată o coincidență remarcabilă: aproape toți primarii vizați sunt membri PSD, fapt ce ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt prioritizate resursele județului.
„Fără culoare politică”, dar sub aceeași siglă
Investițiile, care vizează infrastructura rutieră, școlară sau culturală, vor ajunge în comunele Foeni, Tomești, Giroc, Orțișoara, Denta, Boldur și Sânmihaiu Român.
Deși Alfred Simonis a ținut să precizeze că se implică în orice localitate indiferent de orientarea primarului, realitatea administrativă contrazice parțial discursul oficial. Din cele șapte primării beneficiare, cinci sunt conduse de primari PSD, unii dintre ei transferați de la USR sau PNL chiar înainte de alegerile din 2024. Două cazuri ies din „șablon”: primarul din Orțișoara, Lucian Ivănescu, care a câștigat alegerile trecute din partea PNL, iar în 2020 a candidat din partea PMP, respectiv Dan Vârtosu, primarul liberal din Giroc. În acest context, mesajul președintelui CJT, conform căruia singurul scop este „să facem totul pentru Timiș”, pare să treacă printr-un filtru politic destul de îngust.
Pe lângă primarii deja consacrați ai PSD, precum Petru Tapanov (Denta), Constantin Cristian Stoi (Boldur) sau Viorel Mărcuți (Sânmihaiu Român), pe listă apar și nou veniții în partid. Este cazul Savetei Moldovan din Foeni sau al lui Costel Medelean din Tomești, ambii făcând pasul spre tabăra social-democrată recent. Deși cu siguranță vor mai urma și parteneriate cu alte comune în etapele următoare de finanțare, începutul acestei campanii de investiții pare să fie o recompensă pentru fidelitatea politică a edililor menționați.
Val de „ofuri” pe Facebook: De la „parîndărături” la sate fără utilități
Anunțul oficial a generat rapid un val de reacții pe rețelele de socializare, unde peste o sută de timișeni și-au spus părerile în comentarii la postarea președintelui CJT. Dacă mulți s-au rezumat la felicitări scurte, alții au taxat dur selecția primăriilor. Un timișean suspicios a scris direct că banii ajung „exact unde are combinații și sunt primari PSD … că doar nu dă fără paraîndărături”, sugerând că alocările nu se fac fără anumite interese ascunse. De asemenea, comentariile critice au punctat faptul că beneficiarii sunt exclusiv primari PSD sau susținuți de acest partid, în timp ce mari proiecte, precum drumul de la autostrada A1 la aeroport, par să fie lăsate în uitare.
Dincolo de politică, cetățenii au profitat de ocazie pentru a pune pe masă problemele stringente ignorate de ani de zile în localitățile lor. La Topolovățu Mare, oamenii se plâng de depopularea satelor din cauza lipsei apei, canalizării și a gazului, un cetățean scriind că „tinerii pleacă din sat că nu e confort, se depopulează satele, nimic nu e terminat”. Probleme semnalate vin și din Nădrag, unde un locuitor deplânge starea mizeră a cinematografului „1 Mai”, o emblemă locală ajunsă acum un „deponeu de chiciuri cumpărate pe bani buni și acum aruncate”. La Denta, una dintre comunele care vor primi bani, localnicii cer socoteală pentru proiecte anterioare cu fonduri europene, întrebând retoric: „banii s-au dus, șanțurile și pista de biciclete sunt neterminate, cine-i răspunzător?”
Moșnița și Giroc, pe lista nemulțumirilor
O notă interesantă apare în cazul comunei Moșnița Nouă, condusă de Gerald Simonis, fratele președintelui CJT. Deși localitatea este una dintre cele mai bogate din zona limitrofă a Timișoarei, cetățenii de aici se simt lăsați în urmă la capitolul infrastructură rutieră, reclamând faptul că „suntem rămași în urma multor comune limitrofe Timișoarei”. Nici la Giroc spiritele nu sunt mai liniștite, oamenii întrebând ironic dacă „mai așteptăm mult sensurile giratorii către Giroc, promise în campania electorală?”
Suma totală de 39 de milioane de lei, deși pare impresionantă, este privită cu scepticism de unii contribuabili care consideră proiectul „o glumă foarte bună”, argumentând că împărțirea acestei sume la șapte localități pe parcursul a patru ani este insuficientă. Mai mult, apar sugestii ca acești bani să fie folosiți drept cofinanțare pentru proiecte europene mai ample sau pentru investiții de tipul spitalelor rurale.
Rămâne de văzut dacă această „primă tranșă” de parteneriate va fi urmată de o deschidere reală și către comunele conduse de opoziția politică sau dacă banul public va rămâne un instrument de influență politică în județ.
