Primarul Nicolae Robu, plecat ieri în vacanţă în Ibiza, scrie mesaje înduioşătoare despre săraci pe Facebook. La câteva zile după ce a fost primit ca Mesia pe strada Polonă, acolo unde a oferit simoblic cheile pentru ca nevoiaşii să se poată muta în blocul cumpărat de la BRD, Robu se laudă că a ajutat la creşterea patrimoniului. Desigur, se va uita că „eu am îmbogăţit zestrea Primăriei cu acest bloc, asa cum s-a uitat, probabil, în UPT, ca eu am adus la standardele la care sunt astăzi cele peste 300 de laboratoare, zecile de amfiteatre şi diverse alte spaţii de învăţământ, că eu am construit biblioteca, institutul de cercetări pentru energii regenerabile, două corpuri noi pentru învăţamânt, parcul de incinta, complexul de bazine de înot, hala de sport trivalentă, ca eu am amenajat aşa cum sunt ele astăzi Casa Politehnicii 1, Casa Politehnicii 2, complexul de servire a mesei, cele 16 cămine, Baza Sportivă 1, Baza Sportivă 2… Şi cum se va uita ca eu am făcut aşa cum sunt ele astăzi, P-ţa Bălcescu, B-dul Văcărescu II, Intersecţia Michelangelo, respectiv că voi fi făcut aşa cum vor arăta ele mâine Centrul Istoric, malurile Begăi, Pasajul Michelangelo, Pasajul Victoriei şi câte şi mai câte lucruri în care eu pun, zi de zi, câte-un pic din fiinţa mea implacabil finită şi… consumabilă”.
Resemnat că va fi mereu criticat şi că toate realizările lui vor fi date uitării, Robu conchide că „asta-i legea firii, tot ce ne rămâne de făcut este să ne bucurăm de fiecare clipă, de lucrurile pe care le facem în sine, indiferent de reflectarea lor în alţii, împăcaţi mereu cu noi înşine”.
