Tribunalul Timiș a motivat hotărârea de arestare a celor nouă inculpați din gruparea condusă de Lucian Boncu, acuzați de DIICOT de trafic de droguri de mare risc, cămătărie și grup infracțional organizat. Lucian Boncu, Paul Ștefan, Marius Oltean, Alin Cionca, zis „Becali”, Banciu Remus, zis „Coco”, Sebastian Dragoș Bodea, Deian Miloșev, Gabriel Drăgan și Stelian Bona, zis „Bibi” au ajuns în fața judecătorului de drepturi și libertăți fiind acuzați că au traficat cocaină, iar în cazul lui Paul Ștefan, garda de corp a lui Ioan Nasleu prin cluburi, și că banii făcuți din droguri erau împrumutați cu dobânzi uriașe.
”Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că elementele de fapt, probe în sensul art. 97 Cod procedură penală, extrase din mijloacele ce stau la baza învinuirii, determină privarea de libertate a inculpaților, conturând cu suficientă rezonabilitate suspiciunea că aceștia ar fi comis faptele legate de traficul de droguri reținute în sarcina lor sau şi de camătă. (…), toate probele mai sus menţionate, sunt apte și suficiente a convinge un observator obiectiv și imparțial că, în maniera în care au acționat, inculpaţii ar fi intersectat sfera infracționalității legată de traficul de droguri sau de cămătărie, în modalitatea reţinută de acuzaţie. Referitor la acuzaţiile privind infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că, deşi, la o primă analiză a probatoriului, nu se conturează cu o foarte mare claritate această pluralitate constituită, fiind mai dificil a se stabili palierele de acţiune sau rolurile pe care inculpaţii l-ar avea în activitatea de trafic de droguri, totuşi, există probe din care reiese suspiciunea că o protecția principalilor dealeri era asigurată de inculpatul…,un lider al lunii interlope din…,iar pentru sprijinul acordat, inculpatul… era recompensat periodic fie cu diferite sume de bani rezultate din traficul de droguri, fie prin oferirea de droguri pentru consum, chiar în locuinţa proprie”, se arată în motivarea instanței.
Judecătorul a constatat de asemenea faptul că ”faptele reținute în sarcina inculpaților relevă atât un grad ridicat de pericol social generic, la aceeași concluzie ajungându-se și prin examinarea concretă, cât și o anumită periculozitate a prezumtivilor autori, în situația în care ar fi cercetați în stare de libertate. Se are în vedere multitudinea de acte materiale reţinute în sarcina inculpaţilor, caracterul drogurilor, respectiv, de risc şi de mare risc, cantitatea acestora, amploarea activităţii infracţionale, reflectată atât de durata acţiunilor ilicite, dar şi de numărul celor implicaţi (în cauză fiind cercetate 23 de persoane sub aspectul traficului de droguri); oferirea sau comercializarea de droguri era orientată către tineri, martori sau chiar inculpaţi în cauză, cunoscut fiind faptul că aceştia sunt predispuşi la a se deda uşor unor astfel de tentaţii, ca apoi să devină dependenţi de stupefiante şi în final, să fie afectaţi grav din punct de vedere al sănătăţii. Tipul de droguri vândute, cantităţile mari de droguri comercializate şi oferite şi numărul cumpărătorilor / ofertanţilor / primitorilor care poate fi mai mare decât cel ce rezultă din datele dosarului, sunt elemente care conduc la ideea unei gravităţi crescute a faptelor care justifică, chiar prin ele însele, luarea unei măsuri preventive”.
Instanța a constatat că ”din săvârșirea numărului mare de trafic de droguri se întrevede şi riscul ca, odată puşi în libertate, inculpaţii să continue să comită fapte asemănătoare. (..)Nu se identifică nici un element credibil derivat din comportamentul și personalitatea inculpaților care să justifice aprecierea că o măsură preventivă neprivativă de libertate, ar fi suficientă și eficientă pentru eliminarea stării de pericol pentru societate și, în principal, al riscului săvârșirii de noi fapte antisociale. Având în vedere şi amploarea fenomenului de trafic de droguri, se impune ca organele judiciare să ia măsuri imediate, pentru ca cei predispuşi la astfel de acţiuni ilicite să conştientizeze consecinţele grave ale fenomenului infracţional şi, astfel, să fie preîntâmpinată activitatea infracţională. (…) statutul social, pregătirea şi educaţia inculpaţilor conduc la concluzia că, în pofida conştientizării consecinţelor grave ale traficului de droguri, aceştia s-au dedat la astfel de acţiuni ilicite. O astfel de conduită determină a se aprecia că aceştia sfidează şi desconsideră normele legale”.
Apărarea că faptele inculpaților că prezintă pericol social redus deoarece activităţile infracţionale s-au derulat în spații private a fost respinsă pe motiv că ”presupusa activitate infracţională s-a desfăşurat atât în spaţiu public, cât şi în cel privat, drogurile consumate…fiind primite din exterior, periclitând deopotrivă sănătatea martorilor, cât şi a inculpaţilor”.
Decizia Tribunalului Timiș nu este definitivă, fiind contestată la Curtea de Apel Timișoara, care a dat termen pentru ziua de joi în acest dosar.
