Primarul Gheorghe Ciuhandu a încercat să se facă stâncă în faţa poporului. Ca să scape de valul de critici legate de afacerile fiului său 
cu concernul Continental, mult realsul primar a mers pe cartea „deschiderii”. ” Fiul meu n-a făcut nici o mizerie, nici o potlogărie, nu are nici un contract cu primăria. Are cu o firmă privată, care l-a angajat. Poate să-şi desfăşoare activitatea oriunde, mai puţin în Timişoara, că eu sunt primar. Pentru că există această prejudecată, această ură personală. Eu aşa o percep şi aşa este”, a tunat Ciuhandu.
Ca orice politician hârşit în aburit poporul, Ciuhandu a uitat să spună câteva lucruri. Că pentru fiul său, a fost iniţiată şi adoptată acea vestită hotărâre de consiliu local de construire de blocuri între case. Că în motivarea acelei decizii, care încălca mai multe legi, au fost copiate pasaje întregi din adresa trimisă primăriei de firma lui Ciuhandu Jr. Sau că arhitectul şef al municipiului, ales pe sprânceană, a avut legături de subordonare cu acelaşi fiu. Primarul Timişoarei evită să vorbească şi despre o problemă de moralitate. Anul trecut, domnia sa a ieşit de bună voie şi nesilit de nimeni şi s-a transformat în avocatul celor de la fabrica de cauciucuri a celor de la Continental, acuzându-i pe locuitorii care reclamau poluarea din zonă că sunt manipulaţi de mafia imobiliară. Nu a venit cu nici o probă în acest sens. Anul acesta, fiul său mai primeşte nişte bani, absolut legal, pe contract, de la o altă parte a aceluiaşi concern Continental. Despre acest lucru, primarul nu a mai spus nimic. Şi nici nu de avea de ce. Tot ce nu-i pică bine preasensibilului primar este doar „ură personală”.
