Traficanţii de heroină, reţinuţi de DIICOT în cadrul operaţiunii „Autobuzul”, au fost lăsaţi în libertate de judecătorul Flavius Ionescu 
pe motiv că nu reprezintă un pericol social. Halucinanta explicaţie apare în motivaţia deciziei prin care nouă din cei zece traficanţi au fost lăsaţi în libertate prin decizia magistratului. În cazul a doi dintre ei, deşi judecătorul recunoaşte că există probe că au vândut heroină în 2009 şi 2010, concluzionează că ” nu reflectă în prezent (09.04.2011) vreun pericol pentru ordinea publică, cercetarea acestora putând fi făcută şi cu inculpaţii în stare de libertate”. Pe judecător nu l-au convins nici declaraţiile prin care aceştia recunoşteau consumul şi cumpărarea de droguri, care erau coroborate cu interceptările telefonice dintre traficanţi în care discutau despre tranzacţii şi banii pe care urmau să-i facă, magistratul concluzionând că „deţinerea nu poate fi stabilită doar pe baza recunoaşterilor inculpaţilor că au consumat substanţe stupefiante, cât timp nu au fost identificate, ridicate şi verificate astfel de substanţe”. Doar în cazul unuia dintre inculpaţi judecătorul a considerat că există destule probe şi se impune arestarea. Toate interceptările telefonice şi ambientale ale discuţiilor purtate de suspecţi legate de tranzacţiile cu heroină au fost considerate „impresionante ca volum (cuprind 7 dosare), dar nu conţin date informative relevante”. Nu a contat nici faptul că unul dintre cei reţinuţi a fost condamnat pentru trafic de droguri şi avea un rest de pedeapsă.
Faptul că traficanţii de heroină nu reprezintă pentru judecătorul Ionescu un pericol social pentru că ar fi vândut droguri în 2009 şi 2010 este cu atât mai ciudat cu cât un alt magistrat, la diferenţă de câteva ore, a judecat cererile de arestare pentru alţi opt inculpaţi din acelaşi dosar şi a decis trimiterea lor după gratii. Şi aceştia erau acuzaţi de fapte comise în anii anteriori, dar judecătorul Anişoara Corina Tira a considerat că „într-o societate democratică dreptul oricărei persoane la sănătate şi integritate corporală reprezintă una dintre valorile fundamentale care trebuie protejate. În acest context, neluarea unor măsuri preventive faţă de anumite persoane, în condiţiile în care există indicii cu privire la implicarea lor în încălcarea gravă a unuia dintre drepturile prin care se exprimă personalitatea umană – traficul de droguri (dreptul la sănătate), ar justifica o sporire a neîncrederii opiniei publice în realizarea actului de justiţie, consecinţă incompatibilă cu principiile unei societăţi democratice”.
