Timișoara, unul dintre cei mai importanți poli de creștere economică din România și poartă de intrare în Uniunea Europeană, trăiește un paradox infrastructural greu de egalat. Deși importanța sa strategică este incontestabilă, orașul a avut nevoie de peste trei decenii pentru a vedea conturându-se un inel de centură complet. Ceea ce în alte țări europene reprezintă o prioritate executată în câțiva ani, la noi a devenit o „mostră de treabă românească”, marcată de studii de fezabilitate uitate prin sertare, contracte reziliate și contre politice.
Vestea momentului vine însă de la DRDP Timișoara: a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor pe șantierul Variantei de Ocolire Timișoara Vest, iar lucrările pot începe joi, 14 mai 2026, termenul din contract fiind de doi ani. Este ultimul segment necesar pentru a închide cercul de asfalt în jurul Capitalei Banatului, lucru care, dacă totul merge bine, se va întâmpla în 2028, la 31 de ani de la primele demersuri în acest sens.
Un start cu amprentă asiatică și europeană
Istoria acestui inel ocolitor începe în 1997, când primele planuri vedeau lumina zilei. Puțini își mai amintesc că drumul spre o centură modernă a fost pavat, la propriu și la figurat, cu ajutor extern, încă înainte ca România să intre în Uniunea Europeană.
Primul tronson (Centura Nord, între Calea Lugojului și Calea Aradului) a beneficiat de un sprijin logistic și financiar crucial din partea Guvernului Japoniei. În paralel, pentru al doilea segment, cel care trebuia să lege Calea Aradului de Calea Șagului, Guvernul Italiei a acoperit jumătate din costurile proiectării tehnice prin firma Idroesse Ingegneria.
În martie 2004, autoritățile locale vorbeau cu entuziasm în „Monitorul Primăriei” despre o șosea cu profil de autostradă, unde viteza de proiectare era de 110 km/h și unde reglementările europene interziceau orice construcție pe o rază de 100 de metri. Realitatea de pe teren a fost însă mult mai lentă:
- Centura Nord (12,6 km): Șantierul început în 2003 a fost finalizat abia în 2009. Viteza a fost limitată la 100 km/h, iar profilul de „autostradă” a rămas, în prima etapă, la doar două benzi.
- Centura Sud/Est (25,7 km): Deși inițial era considerată o „lucrare de perspectivă”, acest tronson a devenit a doua prioritate. Construit în mare parte cu fonduri UE (75%), proiectul a fost măcinat de rezilieri de contracte și de un război politic intens între foștii miniștri ai Transporturilor, Cătălin Drulă și Sorin Grindeanu. Circulația pe acest sector s-a deschis abia în 2024.
Centura Vest: Ultimul act și singurul la patru benzi
Dacă primele două sectoare au fost construite cu sacrificii și multă răbdare, Centura Vest promite să fie segmentul cel mai modern. Acesta va fi primul tronson din întreg inelul care se construiește direct cu patru benzi (două pe sens).
Detalii tehnice:
- Lungime: 13,7 kilometri.
- Constructor: Compania turcă NUROL INSAAT VE TICARET AS.
- Valoare contract: 1,41 miliarde lei fără TVA (finanțare europeană prin Programul Transport 2021-2027).
- Termen de execuție: 24 de luni (finalizare estimată în 2028).
Traseul va traversa unitățile administrativ-teritoriale Timișoara, Săcălaz și Sânmihaiu Român, incluzând patru noduri rutiere strategice:
- Intersecția cu DN 69 (Timișoara – Arad) și VTM Nord.
- Intersecția cu DN 6 (Timișoara – Cenad).
- Intersecția cu DN 59A (Timișoara – Săcălaz).
- Intersecția cu Radiala Nouă de Vest.
Complexitatea acestui segment este dată de cele 10 lucrări de artă (poduri și pasaje). Printre cele mai dificile se numără pasajul de 750 de metri peste DN 59A și calea ferată (magistrala 100), podul de 450 de metri peste râul Bega și rezervoarele de nămol, precum și un alt pasaj de 450 de metri peste DN 6 și magistrala CFR 133.
Șantierele nu se opresc nici după 2028
Începerea lucrărilor pe 14 mai vine imediat după ce experții au finalizat cercetările pe mai multe situri arheologice descoperite pe traseu, o procedură standard care, de această dată, a fost gestionată rapid pentru a nu bloca utilajele.
Totuși, finalizarea inelului în 2028 nu va aduce liniștea totală pentru șoferi. Într-o ironie a sorții, exact când cercul va fi gata, primele tronsoane vor intra din nou în șantier. Autoritățile pregătesc deja proiectele pentru lărgirea la patru benzi a Centurii Nord, urmând ca ulterior și Centura Est să treacă prin același proces de modernizare.
